Suflet curat într-o lume murdară

Bărbatul îşi privea soţia care pregătea masa, într-o duminică, la prânz. Femeia se întorsese de la biserică şi spăla acum o salată. Bărbatul, care nu prea dădea doi bani pe mersul la biserică, îşi luă soţia peste picior:

- Ce a zis popa în predica de astăzi?

Femeia se uită la el mirată şi răspunse ridicând din umeri:

- Nu-mi aduc aminte…

- Păi atunci, de ce mai mergi tu la biserică? La ce bun îl mai asculţi pe popă dacă nu reţii nimic?

Femeia nu răspunse la provocare, dar în timp ce tăia salată îi zise bărbatului:

- Vezi tu, apa spală salata, dar nu rămâne în sită; totuşi verdeaţa rămâne curată toată. Aşa şi eu, nu reţin ce a vorbit părintele la biserică, dar simt că acele cuvinte mă ajută să fiu mai curată pe dinăuntru. Căci cuvântul curăţă, sfinţeşte, odihneşte!

Lasă un comentariu