„În Franţa, medicii români sunt cei mai numeroşi după cei de origine franceză!"… Noi, în România, nu-i plătim, nu-i avem!

Distribuie pe:

Ştirea a difuzat-o - într-o „cronică pariziană" un ziar central (EvZ), autoarea acesteia subliniind, printre altele, că între 4.000 şi 8.000 de medici români lucrează în Hexagon. Asta, dacă ne referim la medici, căci, din alte surse, aflăm că tentaţia a de a părăsi ţara este mare şi în cadrul altor profesii, Germania, bunăoară, căutând meseriaşi, cărora le oferă salarii de până la 2.400 de euro!

Fapt este că exodul tinerilor cu diplome - de care România ar avea, la rândul ei, atâta nevoie - este o realitate ce nu poate fi trecută cu vederea. Aşa cum nu poate fi neglijat nici faptul că mulţi dintre cei care, la un moment dat, au ales calea exilului, s-ar întoarce în ţară, dacă ar găsi un loc de muncă, cât de cât acceptabil, şi, mai ales, cu salarii măcar apropiate de cele oferite în Occident.

Întrebarea este: guvernanţii noştri (de azi, de ieri şi de… alaltăieri) nu cunosc acest fenomen: exodul tinerilor? Evident că-l ştiu. Ca dovadă, la un moment dat, la Palatul Victoria (nici nu mai contează partidul, partidele aflate la Putere!) se adoptase un „Plan de măsuri pentru revenirea în ţară a cetăţenilor români care lucrează în străinătate", din perspectiva reîntregirii familiei, diminuării efectelor negative asupra copiilor rămaşi în ţară în grija rudelor, precum şi din punct de vedere demografic. Nobilă misiune, în care scop Guvernul a reglementat un sistem de stimulare a revenirii şi reintegrării profesionale a cetăţenilor români în ţară, prin acordarea de facilităţi pentru dezvoltarea unor afaceri pe cont propriu, generatoare de locuri de muncă, inclusiv prin consiliere privind modul de accesare a fondurilor europene, ce trebuia, desigur, salutată.

Ce s-a întâmplat? S-au găsit, probabil, câţiva care au dat greş, să revină în ţară, dar, per ansamblu, rezultatul a fost - spun specialiştii - insignifiant. De ce? Pentru că problema nu a fost la angajaţi, ci la angajatori. Până când firmele (companiile) româneşti nu vor ajunge să fie profitabile, să se dezvolte, problema de pe piaţa muncii (existentă, încă) nu se va rezolva. Una din cauzele pentru care „nu se va rezolva" este - spun specialiştii în economie - fiscalitatea înaltă, mai ales asupra forţei de muncă. Costurile, crescând, au îndreptat companiile spre faliment. România ocupă locul al doilea în UE în topul privind creşterea costurilor cu forţa de muncă. Mai mult. Potrivit Băncii Mondiale, companiile locale se confruntă cu nişte costuri foarte ridicate la angajarea forţei de muncă, România ocupând locul 13 într-un top care cuprinde 175 de state. Conform sursei citate, pentru fiecare angajat, compania trebuie să cheltuiască, lunar, încă o treime din salariu (33%), constând în contribuţii obligatorii către stat şi alte taxe asociate angajării, ceea ce ne plasează între statele cu cea mai ridicată fiscalitate pe forţa de muncă din lume.

Concluzionând, asta-i, deci, una dintre cauzele exodului tinerilor (şi nu numai) cu diplome, înalt calificaţi, a meseriaşilor etc. în străinătate. Or, a neglija această realitate, echivalează cu a nu dori, din start (oricare guvern ar fi!) să rezolve o problemă gravă. De care se vorbeşte, câteodată, doar în… campaniile electorale!

Mare păcat…

Apropo de găsirea unui serviciu… Unul din zece angajaţi, îşi găsesc loc de muncă prin reţelele de socializare!

Una din marile probleme cu care se confruntă românii este, aşadar, găsirea unui loc de muncă. Şi cum problema este actuală, cum a fost şi pe vremea lui Băsescu - Boc, reţelele de socializare au devenit deja (inclusiv în România) o parte componentă a vieţii umane pe tot mapamondul. Când vine vorba despre locuri de muncă, reţelele de socializare pot duce la găsirea unui job, dar şi la pierderea lui.

Un studiu dat publicităţii de cotidianul german Die Welt - citat de Jurnalul Naţional - arată că agenţiile de recrutare şi departamentele de resurse umane pun tot mai mare accent pe promovarea posturilor vacante şi găsirea de angajaţi prin intermediul reţelelor de socializare Facebook şi Twitter.

Experţii social-media consideră că firmele mari au înţeles deja rolul social-media şi se folosesc de acest instrument, spre deosebire de firmele mai mici, care nu conştientizează potenţialul ei, iar firmele care nu folosesc social-media au un mare dezavantaj în lupta pentru forţa de muncă calificată.

De ce ar trebui să se ferească viitorii angajaţi (în confruntarea cu angajatorii şi reprezentanţii firmelor de recrutare)? De greşelile gramaticale flagrante (atunci când postează potenţialii candidaţi), pozele de la petreceri cu consum excesiv de alcool, dar şi de promovarea unor mesaje extremiste ş.a. motive pentru care riscă să nu mai fie chemaţi la interviu, să nu mai intre în calcule pentru un posibil loc de muncă şi, uneori, chiar să piardă locul de muncă pe care-l au.

Potrivit unui studiu realizat în mai multe ţări, unul din zece angajaţi îşi găseşte un loc de muncă via Facebook sau Twitter! Deocamdată…

 

 

Lasă un comentariu