Spiritualitatea ţăranului transilvănean bazată pe o trăire ancestrală se manifestă cu precădere prin forme de exprimare orală, transmisă în lungul şir al generaţiilor, timpul estompându-se în simboluri înveşmântate în formule religioase. Cel mai important ni se pare conştiinţa a ceea ce înseamnă, teologic vorbind, folclorul român ca mărturie ortodoxă a Creştinismului popular al Bisericii Ortodoxe Române. Parte organică a tradiţiei creştine originale a strămoşilor noştri, folclorul naţional se afirmă nu numai ca expresie autentică a gândirii teologice populare, sau a creştinismului cosmic român, ci chiar ca o modă etnică bimilenară, de transmitere orală, neîntreruptă, a vieţii şi învăţăturii evanghelice a Domnului nostru Iisus Hristos, mai ales de tradiţia apostolică, patristică şi martirică, care a fost structurată ontologic în etnogeneza română de esenţă traco-daco-latină. De aceea o adevărată întâlnire cu teologia şi spiritualitatea ortodoxă română implică cunoaşterea profundă a folclorului, sau, mai degrabă, o invitaţie la un dialog valabil, explorând bogăţiile spirituale ale fiinţei creştine româneşti. Orice fenomen folcloric primordial este un fenomen religios care ne transmite o modalitate concretă şi reală de a experimenta tradiţia spirituală a umanităţii.
Cel care îmbină în chip armonios folclorul românesc cu teologia românească este Marius Ciprian Pop, slujitor al folclorului şi al cântecului popular românesc autentic, dar, în acelaşi timp, slujitor al Sfintei noastre Biserici, domnia sa fiind şi un preot cu har, cu un dar al harului, cu un dar deosebit dăruit sfinţiei sale de către Atotputernicul Dumnezeu.
În cadrul Zilelor Municipiul Reghin, Marius Ciprian Pop a oferit un recital deosebit publicului reghinean, în ziua de sâmbătă, 23 iulie 2016. Spectacolul oferit de domnia sa a fost unul de mare ţinută, de înalt profesionalism. Modalitatea prin care domnia sa se exprimă prin cântec este una demnă de toată aprecierea şi de un respect profund. Cunoscându-l personal, mi-am dat seama încă o dată de firea sa caldă şi prietenoasă.
Consubstanţialitatea folclorului român cu Creştinismul românesc se reflectă atât de bine în cântecele şi, de fapt, în întreaga activitate a lui Marius Ciprian Pop. Consubstanţialitatea creştină, folclorică şi naţională, a identităţii etnice a românilor, se descoperă, mereu, în cântecele lui Marius Ciprian
Pop, ca o modalitate de expresie a spiritului român în toate manifestările religioase, artistice şi culturale, la nivelul popular şi savant. Folclorul român în totalitatea sa este impregnat de spiritul creştin şi de expresii biblice. Mai mult, el este o sursă documentară pentru revelaţiile: primordială şi naturală, şi mai ales este o mărturie populară românească, folclorică a revelaţiei divine care se găseşte în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Tradiţie. Acest lucru se reflectă atât de bine în repertoriul folcloric al lui Marius Ciprian Pop.
Folclorul românesc a devenit o forţă vitală şi permanentă a spiritualităţii ortodoxe populare, a literaturii şi a culturii naţionale, la aceasta un rol avându-l şi cântecul lui Marius Ciprian Pop. Rolul folclorului pentru cultura şi spiritualitatea românească este creator şi decisiv. Ca principiu de identitate naţională a Creştinismului Bisericii Ortodoxe Române, folclorul românesc este o realitate ontologică a etnogenezei creştine a naţiunii române. Folclorul naţional şi Creştinismul popular, prin revalorificarea lor modernă, teologică, literară şi artistică, au creat o spiritualitate ortodoxă românească unică în lumea creştină, având propria sa identitate românească, lucru care reiese şi din folclorul lui Marius Ciprian Pop.
Preacucernice Părinte Marius Ciprian Pop, vrednic slujitor al altarului străbun şi al cântecului popular românesc, vă dorim multă sănătate, spor în tot ceea ce faceţi, să vă dea Dumnezeu puteri sporite să propovăduiţi cântecul popular românesc şi învăţătura dreptmăritoare a Sfintei noastre Biserici.
