„CUGETĂRI FILOCALICE"

Distribuie pe:

„LEGEA LIBERTĂŢII ÎNVAŢĂ TOT ADEVĂRUL. Mulţi o ştiu aceasta prin cunoştinţă; ÎNSĂ PUŢINI O ÎNŢELEG, pentru că libertatea e totdeauna în proporţie cu împlinirea poruncilor ei. Nu căuta desăvârşirea ei prin virtuţi omeneşti, căci nu se va împlini desăvârşit printr-însele. DESĂVÂRŞIREA EI E ASCUNSĂ ÎN CRUCEA LUI HRISTOS. Legea libertăţii se cunoaşte prin cunoştinţa adevărată; se înţelege prin lucrarea poruncilor şi se împlineşte desăvârşit prin mila lui Hristos.

Sfântul MARCU ASCETUL

„FILOCALIA" vol. I, pag. 233

***

„ÎNCEPĂTORUL FIECĂREI VIRTUŢI ESTE DUMNEZEU, PRECUM SOARELE, AL LUMINII DE TOATE ZILELE. Când săvârşeşti faptele virtuoase (morale), adu-ţi aminte de cel ce a zis: «FĂRĂ DE MINE NU PUTEŢI FACE NIMIC» (Ioan 15, 5). Prin necazuri şi-au gătit oamenii cele bune, după cum prin slava deşartă şi prin plăcere cele rele. Cel ce crede în răsplata lui Hristos pe măsura credinţei sale rabdă bucuros toată nedreptatea. Cel ce se roagă pentru oamenii ce-l nedreptăţesc, îl înspăimântă până şi pe diavol, iar cel ce se luptă cu cei ce-l nedreptăţesc, se luptă şi cu diavolul, care-l încearcă mereu".

Ibidem, pag. 234

***

„TOT BINELE VINE DE LA DUMNEZEU, DUPĂ O ANUMITĂ RÂNDUIALĂ ŞI PLEACĂ PE ASCUNS DE LA CEI NEMULŢUMITORI, NERECUNOSCĂTORI ŞI LENEŞI. Omul, care prin faptele lui bune este plăcut lui Dumnezeu, învinge şi pe diavol şi pe cei ce-l nedreptăţesc. Este mai bine însă, să fim batjiocoriţi de oameni decât de diavol. Ocara (cearta, nedreptatea) de la oameni aduce întristarea inimii, dar se face pricină (motiv, şansă) de curăţie celui ce o rabdă. Primeşte necazurile vieţii pentru că întru nimic nu păgubeşti în cele ce le ai mai înainte; dar leapădă lăcomia, căci ai să dai socoteală. După ce ai păcătuit în ascuns, nu încerca să uiţi. «CĂCI TOATE SUNT DESCOPERITE PENTRU OCHII LUI DUMNEZEU, CĂRUIA O SĂ-I DĂM SOCOTEALĂ»" (Evrei 4, 13)

Ibidem, pag. 235

P.S. Să nu uităm cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „PRIVEGHEAŢI ŞI VĂ RUGAŢI CĂ NU ŞTIŢI NICI ZIUA NICI CEASUL" şi „ CERUL ŞI PĂMÂNTUL VOR TRECE, DAR CUVINTELE MELE NU VOR TRECE".

„COMORI FILOCALICE" vol. II

Lasă un comentariu