Dicționarul de abrevieri românești și străine

Dicționarul de abrevieri românești și străine cuprinde abrevieri utilizate ori apărute în tipărituri din România, în general, până în anii 1990 - 1991. În urmă cu treizeci de ani, doi tineri absolvenți filologi ai Universității bucureștene, Gheorghe și Maria Sarău, au purces la consemnarea unor abrevieri pe fișe și la colectarea lor, în vederea elaborării unui dicționar de abrevieri, acestora alăturându-li-se, cu doi ani în urmă, și tânărul masterand Daniel Samuel Petrilă. Poate că reînnoirea ideii de a se publica această contribuție lexicografică i se datorează celui din urmă, care a stăruit pe lângă profesorul său, Gheorghe Sarău, să nu arunce fișele deja îngălbenite, căci merită, spunea el, un mic efort de a le verifica, completa și culege. În felul acesta, echipa s-a moblizat și, iată, autorii pot oferi o imagine a abrevierilor utilizate în spațiul geografic românesc până spre anii menționați (În treacăt fie spus, nu a avut același „noroc" un alt corpus de fișe, realizate de Gheorghe Sarău și de fosta lui profesoară din facultate, regretata Olga Murvai, pentru un dicționar similar, de abrevieri în limba maghiară, utilizate în perioada comunistă, ce au așteptat în zadar un potențial cercetător, cunoscător al limbii maghiare, ce să fi fost interesat să valorifice fișele într-un fel sau altul - ca o lucrare de licență, de pildă, ori care să-i fi motivat pe cei doi cercetători să nu renunțe la ele, cum, de altfel, s-a și întâmplat, în cele din urmă).

Fișele din Dicționarul de abrevieri românești și străine cuprind abrevieri excerptate din peste 80 de lucrări lexicografice, din mass-media, din tipărituri ale vremii, înțelegând, aici, perioadele interbelică și comunistă, consemnându-se domeniile de proveniență a fișelor: agronomie (agr.), biologie (biol.), chimie (chim.), fizică (fiz.), geografie (geogr.) matematică (mat.), militar (milit.), muzică (muz.) etc. (v. Lista cu abrevierile utilizate ca indicații suplimentare în Dicționar). Așadar, ne afăm, cumva, în fața unei opere restituite, dacă avem în vedere informația reperată și structurată, îndeobște, până în decembrie 1989. Se cuvine menționat faptul că abrevierile inserate în Dicționar au fost definite așa cum au fost reperate, păstrându-se, așadar, echivalările identificate și extrase din sursele disponibile - sintagme care, în traducerile originale, respectă sau nu exact termenii constitutivi ai abrevierilor/ ai părților de cuvinte abreviate - sau chiar, de multe ori, reproducându-se (între paranteze pătrate sau rotunde) descrierile și definițiile pentru abrevierile în cauză, așa cum ele au fost excerptate din sursele utilizate, indiferent de limbă (din acest motiv, pe alocuri, informația pare a fi livrată într-o manieră descriptivă, uneori redundantă, alteori însoțită de detalii ce țin de intimitatea „istorică" a structurii definite prin abrevieri). Este de precizat și faptul că - acolo unde a existat - am lăsat informația și în limbile maghiară sau germană, avându-se în vedere că sursele utilizate din România au inclus și lucrări lexicografice în aceste limbi. Pe de altă parte, atunci când abrevierile sunt definite în limbi de largă circulație (engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă) și nu am identificat, în paralel, echivalentele lor românești, am preferat să nu le oferim echivalarea în limba română, căci demersul nostru nu are un asemenea scop (de a insera echivalarea lor, de a inculca o anumită interpretare, definiție, a sintagmelor abreviate), misiunea noastră fiind doar de a oferi designul abrevierilor și echivalărilor lor în momentul și în contextul definit.

Ca tehnică de abordare, ne-au servit și lucrările similare, ulterioare, elaborate de fosta noastră profesoară - neobosită cercetătoare și azi - Maria Dumitrescu, de numele căreia se leagă o serie de contribuții de această factură, date la iveală atât pentru domeniul limbii ruse, cât, mai cu seamă, și pentru cel românesc. Aproape an de an, ilustra rusistă, prof. univ. dr. Maria Dumitrescu, s-a dedicat, cu câțiva ani înainte de Revoluția din 1989, domeniului lexicografic românesc, cuvintelor recente și abrevierilor intrate în limba română. Stau mărturie, de pildă, două serii lexicografice ale autoarei, de mare importanță pentru limba română, pe de o parte, „D.A.L.R.-ul" (Dicționar de abrevieri ale limbii române, București: Semne, 2000, 120 p; v. și: edițiile progresiv îmbogățite: Dicționar de abrevieri ale limbii române D.A.L.R. - 1990-2002, Botoșani: Agata, 2002; Dicționar de abrevieri ale limbii române D.A.L.R. - 2003-2007, București: Editura Semne, 2009, 218 p.), iar pe de altă parte „D.C.R.-urile" (Dicționar de cuvinte recente, pentru materiale din anii 1990-2009, cu ediții: 1999, 2000, 2002-2006, 2008-2009, apărute prin grija Editurilor „Agata" din Botoșani și „Semne" din București). Ar fi de dorit ca abrevierile regăsite în cele două mari surse (în prezentul Dicționar și, deopotrivă, în cele trei contribuții similare ale profesoarei Maria Dumitrescu) să facă obiectul unor cercetări lingvistice, iar abrevierile să fie - la rândul lor - extrase, revizuite, îmbogățite și incluse în posibile ediții de profil, cuprinzătoare și aduse la zi. Până atunci, vă oferim, cu modestie, contribuția noastră, care, posibil, va fi utilă din mai multe perspective.

Lasă un comentariu