Prin excelență, fondurile arhivistice constituie surse indispensabile cercetării și cunoașterii etapelor istorice mai îndepărtate sau mai apropiate de prezent. Atunci când aceste izvoare documentare sunt valorificate în publicații de specialitate (colecții de documente, reviste), sau în lucrări de sine stătătoare, se pun bazele unor instrumente de lucru indispensabile specialiștilor din domeniul istoriei sau al științelor auxiliare, având astfel posibilitatea consultării, interpretării și reinterpretării diferitelor surse păstrate în arhive. În acest context, semnalăm apariția cărții „Vicariatul Greco-catolic maghiar al Secuimii arondat Episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdu-Dorog 1912-1924", apărută la Editura Vatra Veche în anul 2016. Este cel mai recent volum al distinsei cercetătoare în istoria Transilvaniei, dr. Ana Hancu din Tg.-Mureș, și reprezintă munca de cercetare și de valorificare a documentelor din ultimii ani. Există oameni care își pun întreaga energie în slujba muncii, în afirmarea valorilor ei, în găsirea acelor spații de comunicare, prin care să transmită deopotrivă experiență, suflet și moralitate. Munca acestora, devine la un moment dat o existență firească, care se derulează zi de zi, ca un destin împletit. La alții, mai mult de atât, apare o provocare lăuntrică, o dorință fără de astâmpăr să se adreseze celor din jur, să-și destăinuie gândurile, cunoștințele și înțelesurile acumulate, în atâția ani de muncă și uneori în clipe de zbucium sau de liniște își aleg drept confident condeiul. Un astfel de om este cercetătorul dna. dr. Ana Hancu.
Lucrarea doamnei dr. Ana Hancu, își propune să clarifice multe aspecte cu referire la înființarea episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdudorog, care a constituit un act de politică eclezistică împlinit, la întâlnirea dintre ideologie, politică și viață bisericească. Înființarea diecezei greco-catolice maghiare de Hajdudorog, a fost una din cele mai grele lovituri suportate de Biserica Română Unită din Transilvania. Această lovitură se datorează în bună parte episcopatului catolic al Ungariei, în colaborare cu calvinismul maghiar, care, de la introducerea dualismului austro-ungar (1867), a dat cei mai mulți oameni politici Ungariei.
Demersul științific al autoarei a fost motivat de necesitatea prezentării luptei românilor împotriva înființării episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdudorog la care au fost arondate 35 de parohii greco-catolice împreună cu filiile lor din zonele Mureș, Ciuc, Giurgeu, Odorhei și Trei Scaune. Cartea doamnei dr. Ana Hancu, concepută pe baza documentelor arhivistice, a relatărilor presei din perioada supusă cercetării, precum menționează autoarea în prefață, reușește să cuprindă complexitatea și dimensiunea acțiunii de înființare și trecere a unor parohii române sub jurisdicția episcopiei greco-catolice maghiare de Hajdudorog, lupta românilor din regiunea de sud-est a Transilvaniei împotriva deznaționalizării și maghiarizării forțate, precum și solidaritatea națională a tuturor românilor indiferent de confesiunea religioasă și a teritoriului locuit, cu cauza dreaptă a poporului român.
Conștienți de pericolul pe care îl reprezenta înființarea episcopiei pentru existența neamului și a libii române la nivel național s-a declanșat o largă solidaritate și din partea ortodocșilor din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și România susținând cauza românilor și demascând scopul politic al înființării episcopiei de Hajdudorog și a declanșat numeroase acțiuni de protest, concretizate în memorii collective, sau individuale, ale preoților, credincioșilor, sau ale sinoadelor protopopești și chiar ample acțiuni de protest ca cele desfășurate la Blaj, în 17 februarie 1912, sau Alba Iulia, în 29 mai, același an.
Sfârșitul Primului Război Mondial și desăvârșirea unității naționale pro-clamată la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, au avut ca rezultat reunirea parohiilor greco-catolice române sub jurizdicția mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș. În timpul dominației hortiste, ca urmare a dictatului de la Viena, s-a recreat vechea episcopie greco-catolică maghiară de Hajdudorog, având ca scop crearea unui stat maghiar național unitar cu o singură națiune și limbă maghiară, vis năruit însă odată cu înfrângerea Germaniei și Ungariei după cel de-Al II-lea Război Mondial.
Lucrarea doamnei dr. Ana Hancu, este însoțită de o bogată ilustrație, de o foarte bună calitate grafică. Este în egală măsură un instrument de lucru, o lucrare prețioasă, un îndrumar istoriografic necesar, incitant și interesant, pentru cercetători, profesori de istorie, elevi, studenți, pentru toți aceia care se interesează de problemele actuale ale Istoriei românilor. Acesta este un motiv în plus pentru a aprecia înalta ținută științifică a lucrării și a aduce laude editurii Vatra Veche care a făcut posibilă apariția sa.
Dacă ar fi să cuprind în cuvinte puține portretul autoarei, aș spune pe scurt: onestitate, hărnicie, verticalitate, respect și stimă pentru colegii de breaslă. Domnia sa a pus mult suflet și trudă în tot ceea ce a făcut, și nu a făcut nimic pentru laude sau recunoștință, ci pentru că așa se simte împlinită, mulțumită.
Am răsfoit cu modestie și seriozitate paginile cărții doamnei Hancu. Nu este o lectură ușoară, pentru seri liniștite, dar îmi permit să recomand cu entuziasm lecturarea acestui volum, care îl înnobilează în egală măsură atât pe autor, cât și pe cititor.
