Vă mărturisesc că multe inginerii electorale, atentat la principiile democraţiei autentice, s-au făcut în ultima vreme, mai ales de când scena politică a ţării este dominată de partidul-stat PSD, în jurul căruia se adună tot felul de partiduleţe satelit, tocmai pentru a mima ceea ce nu există, adică caracterul democratic al actualei societăţi româneşti. Lăsând la o parte grava greşeală privind alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, o alta care, iată face ravagii, contorsionând şi distorsionând aceleaşi principii care trebuie să guverneze o societate civilizată, este dreptul de constituire a partidelor locale, de apartament sau de buzunar. Este şi cazul aşa-zisului Partid al Oamenilor Liberi din Târgu-Mureş, pe post de buturugă mică decisă să răstoarne carul mare. Nu ştim dacă şi în alte ţări există această cutumă, de a forma partide locale din minimum trei membri, dar personal mi se pare o aducere în derizoriu a principiilor democratice, pentru că din câte ştim noi de la părinţii acesteia, adică de la greci, democraţia înseamnă dictatura majorităţii, care, în treburi serioase ale comunităţilor, trebuie să fie şi ea consistentă numeric. În altă ordine de idei, un partid care se vrea credibil şi validat în cunoştinţă de cauză de către membrii comunităţii trebuie să fie viu, şi nu o ficţiune, să-şi facă prezenţa, in corpore, la vedere, în agora, pe stradă, în rândul oamenilor, al membrilor comunităţii şi nu acţionând din umbră, prin racolări pe internet sau Facebook, metodă care de cele mai multe ori s-a dovedit contraproductivă şi înşelătoare. Fenomenul poate acţiona ca grup de presiune şi la comandă, care poate urmări cele mai variate interese, din care nu putem exclude pe cele de tip anarhist sau extremist.
Partidul domnului Maşca, căci despre el este vorba, a apărut în peisajul politicii locale ca o cometă, despre care nu se ştie de unde vine şi nici cu ce intenţii. Cetăţeni ai municipiului Târgu-Mureş ne cer informaţii despre acest nou-născut, dar, sinceri să fim, nici noi nu ştim, pentru că autorii acestuia preferă anonimatul. Despre lider am aflat că ar fi un apreciat om de afaceri în lumea IT, iar despre consilierii lansaţi, în urma alegerilor municipale, nu ştim chiar nimic, şi mai ales ne interesează dacă sunt salariaţi ai domniei sale, sau depind economiceşte într-o anumită măsură de dânsul. O altă problemă care ne frământă, cunoscând principiul de bază că politicul este expresia concentrată a economicului; dacă, nu probleme de o anumită supremaţie economică, de acces la anumite segmente de piaţă locală l-a determinat pe domnul Maşca să se lanseze într-o anume politică pentru a-şi doborî unii adversari, selectând pentru Consiliul Local, oameni potriviţi pentru lupta de guerilă. Iar atunci când lupta se dă pe viaţă şi pe moarte, nimic nu mai pare, nici indecent şi nici imoral, scopul scuzând, în cele din urmă, mijloacele, adică modul de acţiune şi chiar alianţele. Bunăoară, nu-l putem înţelege altfel nici în ruptul capului pe „românul de Cucerdea", sat căruia îi purtăm un deosebit respect, decis să-şi construiască un partid cu menirea de a-l transforma într-un cap de pod pentru doborârea primarului Dorin Florea, aflat oricum în cărţi, şi instalarea la cârma municipiului a anonimului candidat unic al partidelor maghiare: Sóos Zoltán. Acţiune orchestrată de către UDMR, şi pe cale să reuşească, şi la nivelul municipiului, cu aportul partidului acestui român, ştiindu-se că votul etnic, practicat de minoritatea maghiară, căruia i s-a alăturat, constituie una dintre cele mai grave abateri de la libertatea de conştiinţă a cetăţeanului. Dacă domnia sa ar dori din suflet perfecţionarea democraţiei şi ridicare gradului de civilizaţie a municipiului Târgu-Mureş, primul lucru care trebuia făcut era să creeze o putere politică care să împiedice practicarea de către forţele politice locale maghiare a votului etnic, acţiune fără de care nu se poate face un pas real spre, „acea atitudine şi abordare demnă de un oraş european", atât de des invocată de către adepţii domniei sale din Consiliul Local. Faptul că între partidul domniei sale şi UDMR a existat o înţelegere în sensul celor arătate mai înainte a dovedit-o una din declaraţiile preşedintelui UDMR, Brassai Zsombor, la scurt timp după încheierea alegerilor la Târgu-Mureş, prezentată pe site, în care spunea textual: „POL nu şi-a făcut total datoria în campania electorală". Liderul maghiar se referea aici la o anumită obligaţie stabilită în prealabil şi de comun acord cu liderul acestui minipartid şi nedusă la îndeplinire. Care o fi aceasta nu ştim, dar o putem deduce.
Poate că, în virtutea acestei obligaţii restante, cei trei consilieri ai POL în Consiliul Local municipal Târgu-Mureş, Hermann Mark Christian, Radu Bălaş, şi Gyorfi Julia, după ce au făcut valuri, printr-un tur de forţă, că nimic nu merge cum trebuie în administraţia Târgu-Mureş, că se cheltuiesc prea mulţi bani în stânga şi în dreapta, „au pus punctul pe i", descoperind şi cea mai mare şi mai arzătoare problemă a Târgu-Mureşului, lipsa instalaţiei de traducere a luărilor de cuvânt din limba maghiară în cadrul Consiliului Local, care presupune nu numai costuri tehnice, ci şi angajarea unui traducător autorizat. De fapt, un fel de cui al lui Pepelea, bătut de către UDMR în pereţii sălii de Consiliu de mai multă vreme, la invocarea căruia s-a renunţat o bună perioadă de timp, dar pe care doresc să-l reactiveze, găsind însă de cuviinţă că este mult mai elegant să o facă cu mâna altora, aceştia fiind tocmai proaspeţii consilieri ai românului Maşca, revoltaţi, vezi, Doamne, până la cer, de această „mare nedreptate" pe care o face consilierilor maghiari, atât de oprimaţi, Unitatea Administrativ Teritorială Târgu-Mureş, reprezentată prin primarul Dorin Florea, cum spun domniile lor. Iar dacă acest lucru nu se repară „Itt es most" înseamnă că unitatea amintită se face vinovată de încălcarea gravă a art.6 al. 1 din Constituţia României care stipulează că „Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase", ceea ce ar fi odios, nu-i aşa, pentru un Consiliu care se pretinde.
Autorii acestei cereri scrise, după ce ne pun în faţă alte articole din Constituţie şi Legea 215 a Administraţiei Publice Locale din 2001, concepută de UDMR şi semnată, ca primarul, de deputaţii noştri, cer punerea în aplicare „Ad Literam" a actelor normative invocate, uitând, atunci când au răsfoit „Cartea legilor" să se oprească, mai în faţă, pe la Art.13 din Constituţie care spune negru pe alb: „În România, limba oficială este limba română". Ceea ce înseamnă că ea ar trebui mai mult băgată în seamă şi prin alte locuri decât la şezători sau pe la piaţă. Iar gândindu-ne la un Consiliu Local de talia municipiului Târgu-Mureş, bănuim că el este constituit din oameni şcoliţi, şi nu veniţi de prin cătune, de la „coada vacii", care, odată ieşiţi în „agora" trebuie să cunoască şi să utilizeze această limbă, unde, evident, se discută chestiuni oficiale. Iar dacă se va încerca să se vorbească pe mai multe limbi nu ştim unde vom ajunge pentru că prea des ne vom opri din treabă pentru a invoca greşelile de traducere.
Poate că nu ne-am fi oprit la acest subiect dacă el ar fi fost amintit printre celelalte sesizate de protagoniştii noştri mai mult sau mai puţin adevărate. Faptul că acestei probleme i s-a acordat o atenţie specială, cu o cerere expresă depusă în acest sens, „Cu deosebită consideraţie", încă de la prima şedinţă, de către proaspeţii consilieri ai domnului Maşca, nu poate să nu pună o serie de semne de întrebare. Bunăoară, ne întrebăm dacă limba maghiară atât de „surghiunită" la Târgu-Mureş nu este chiar limba maternă a acestor consilieri POL, şi care doresc să-i simtă strălucirea nu numai pe stradă, acasă sau oriunde în spaţiul public, ci şi în Consiliul Local Municipal. Atunci, într-adevăr, ce nevoie ar mai fi de limba română în acest forum când vorbitorii ei sunt o mână de oameni puşi la colţ de o majoritate zdrobitoare, formată contra principiului reprezentativităţii, secret doar la îndemâna celor doi lideri ai UDMR şi POL. Prin ce tranzacţie politică a acestora s-a reuşit ca municipiul Târgu-Mureş, cu o structură etnică a populaţiei de 52 la sută români şi 44,9 la sută maghiari să aibă în Consiliu pentru 2016-2020 o structură de reprezentativitate total distorsionată, de 43,5 la sută români şi 56,5 la sută maghiari sau filomaghiari la care se adaugă şi un pact PSD-UDMR? Numai ei ştiu. Parafrazându-l pe marele poet Adrian Păunescu, care se întreba odinioară în versurile sale: „Unde au fost românii când tăiară pe Viteazul", ne întrebăm şi noi: unde au fost românii când s-au întâmplat aceste enormităţi?
Apreciem că intrarea în Consiliul Local Târgu-Mureş a celor trei consilieri ai POL va fi de rău augur pentru destinul oraşului, pentru climatul normal de convieţuire. Ne-am bucura să nu avem dreptate, dar, din păcate, aşa va fi. Oricum noi promitem că vom urmări îndeaproape activitatea acestor „lupi tineri", cum deja i-a numit presa, dar decişi, după cum se vede, să sfârtece „oile" doar dintr-o tabără - cea a baciului.
