În şedinţa de miercuri, 3 august, Guvernul României a adoptat Hotărârea privind aprobarea stemei oraşului Ungheni, judeţul Mureş, după ce proiectul a fost discutat, potrivit legii, în comisia judeţeană formată din specialişti în istorie, heraldică, sociologie, economie, folclor şi alte domenii, fiind însuşit de Consiliul Local al oraşului, prin Hotărârea nr. 14/2015.
În anexa la recenta decizie a Executivului sunt descrise atât însemnul, cât şi semnificaţiile acestuia: stema oraşului Ungheni - se arată în document - este compusă „dintr-un scut triunghiular de azur cu marginile rotunjite, mobilat cu trei turnuri de biserică octogonale de argint, cu câte trei ferestre arcuite negre şi bază comună de argint; turnurile au acoperişurile ascuţite şi roşii, terminate cu câte o cruce de aur, turnul central fiind mai înalt. În partea de sus, la dreapta şi la stânga, se află câte o pasăre cu pâine în cioc de aur, conturate, iar în partea de jos, la dreapta şi la stânga, se află câte un spic de grâu de aur. În vârful scutului se află o roată roşie cu flăcări de aur. Scutul este timbrat de o coroană de aur cu trei turnuri crenelate".
Semnificaţiile elementelor mai sus menţionate sunt descrise astfel: cele trei turle reprezintă complexul mănăstiresc ortodox Recea (declarat de specialişti drept unic în Europa datorită picturilor din mozaic de Murano) şi cele 10 biserici din arealul oraşului. Păsările îl simbolizează pe Sfântul Ilie, hrănit, în deşert, cu pâine, de un corb. (Simbolul face trimitere la Aeroportul Transilvania, Sfântul Ilie fiind considerat patronul aviaţiei.)
Spicele simbolizează agricultura locală, iar roata şi flăcările vorbesc de bogăţia subsolului în resurse de gaz metan.
În fine, coroana cu turnurile crenelate semnifică faptul că localitatea are rang de oraş.
Proiectul de stemă, însoţit de un memoriu justificativ, a fost avizat de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, potrivit revederilor legale în vigoare, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului.
