România şi războaiele de imagine - Portretul unui agent de influenţă, episodul 4

Distribuie pe:

„Poate că omul e făcut numai din cuvintele lui..."

László Tõkés

Fost colaborator a două servicii de informaţii comuniste - al Securităţii şi al AVO, serviciul de informaţii ungar -, fost episcop reformat, fost preşedinte de onoare al UDMR, fost vicepreşedinte al Parlamentului European, fost soţ adulterin (fost, pentru că soţia sa a divorţat de el) şi fost cavaler al Ordinului Steaua României, László Tõkés a fost, este şi va fi, în calitate de agent de influenţă, un vector al războaielor psihologice şi de imagine împotriva României.

Devenit, la 26 martie1990, din simplu pastor episcop reformat de Piatra Craiului, „uns" după numai două luni preşedinte de onoare al UDMR, beneficiind la maximum de relaţiile lobby-ului şi diasporei ungare cu mass media internaţionale, László Tõkés se antrenează în operaţiuni de dezinformare şi devine, cum vom vedea mai jos, agent de influenţă în acţiuni de anvergură îndreptate împotriva României:

4 august 1990. Ziarul italian L'Unitá, organul oficial al Partidului Comunist Italian (!), reproduce declaraţia episcopului Tõkés conform căruia „România nu are tradiţie democratică, de aceasta fiind responsabilă cultura ortodoxă bizantină, care a pus în valoare ierarhizarea. (…) Transilvania poate fi considerată imaginea extrem orientală a democraţiei occidentale". (s.n.)

Specialiştii în dezinformare ar putea fi invidioşi pe o asemenea performanţă: un ziar comunist dintr-o ţară catolică este folosit de un episcop calvin, lider al unei formaţii politice a dreptei radicale, pentru a face propagandă neagră împotriva ţării al cărei cetăţean este…

5 august 1990, în ziarul finlandez Helsingen Sanomat, László Tõkés completează: „Problema este că naţionaliştii din România nu vor democraţie şi că românii nu au fost obişnuiţi cu alternative, neavând niciodată o posibilitate de alegere".

10 august 1990, Televiziunea naţională ungară, emisiunea Panorama: „În România de azi se instaurează o dictatură asemănătoare celei de dinainte de Revoluţie, dictatură care se exercită împotriva minorităţilor etnice şi a forţelor de opoziţie".

Mult mai interesantă însă este afirmaţia că: „maghiarimea noastră nu poate fi niciodată împărţită prin intermediul graniţelor" şi, în consecinţă, dl Tõkés afirmă senin: „Apartenenţa naţională a Ardealului este o problemă care trebuie discutată de Ungaria şi România". (s.n.)

14 august 1990, Elveţia: „La 20 martie 1990, la Târgu-Mureş a avut loc un pogrom sângeros împotriva populaţiei maghiare", declară László Tõkés la o reuniune ecumenică a World Council of Churches (WCC) ţinută la Geneva.

La acea dată se lămurise demult că dramaticele evenimente provocaseră românilor un număr de două ori mai mare de răniţi decât maghiarilor şi că victima acelei scene atroce, în care un om căzut la pământ, fără cunoştinţă, continua să fie lovit cu cruzime, se numea Mihăilă Cofar şi era român.

10 noiembrie 1990. Declaraţia publicată de ziarul Corriere della sera, după ce László Tõkés suferise un accident rutier în Ungaria: „Chiar dacă nu pot merge, voi conduce a doua revoluţie în România (s.n.) paşnică, fără vărsare de sânge" - speră proaspăt devenitul episcop reformat.

11 martie 1991, Olanda, ziarul Algemeen Dagblad: „Se pare că într-un viitor apropiat problema minorităţilor va deveni problema centrală, de maximă importanţă a politicii mondiale (…) Din această perspectivă chestiunea minorităţilor din România capătă o importanţă deosebită, mai cu seamă în privinţa aspectului transilvănean al problemei". László Tõkés îşi exprimă speranţa că se vor pune bazele noii arhitecturi a minorităţilor în Europa: „o arhitectură în care se va integra organic - şi multiconfesionala şi multinaţionala Transilvanie (…)".

10 iunie 91. Europa Liberă anunţă că episcopul Tõkés a avut o întrevedere cu congresmanul Frank Wolf, prin intermediul căruia a cerut Congresului american „sprijin pentru asigurarea securităţii personale" şi a reclamat că a fost ameninţat cu expulzarea din ţară.

23 iunie 1991. Budapesta, Radio Kossuth. „În zilele noastre — spune episcopul Tõkés - pe frontispiciul gândirii internaţionale se află probleme privind confederaţia, autonomia, autodeterminarea, regionalismul. (…) Nouă nu ni se refuză doar autonomia ci drepturile umane, individuale şi colective ale unei naţionalităţi". (s.n.)

3 iulie 1991. Bucureşti. Romániai Magyar Szó, relatare din 20-21 iulie: La Reuniunea de drept internaţional de la Geneva, László Tõkés a ţinut un discurs intitulat Politica antimaghiară a României în care temele principale au fost „românizarea", „asimilarea", „colonizarea în masă cu români a Ardealului", „alungarea şi emigrarea maghiarilor", „genocidul psihic şi cultural".

5 iulie 1991. Erdélyi Napló ; Romániai Magyar Szó; Falvak Népe; Csángó Újság, relatează între 12 şi 15 iunie că episcopul reformat László Tõkés a fost primit de Papa Ioan Paul al II-lea. Tõkés l-a informat pe Papă despre situaţia minorităţilor din România, a cerut sprijin pentru ceangăii din Moldova în vederea păstrării limbii lor materne informându-l pe sanctitatea sa de intenţiile de asimilare a ceangăilor (s.n.) şi de presiunile care se fac în acest sens de românii greco-catolici. (?!)

12 noiembrie 1991. Paris. Într-o conferinţă de presă preşedintele de onoare al UDMR László Tõkés afirmă că „Transilvania nu aparţine României, ci a celora care locuiesc aici".

Peste câteva zile, el susţine la Strasbourg că România nu satisface condiţiile pentru a deveni membru al Consiliului Europei. (s.n.)

8 ianuarie 1992. Televiziunea naţională ungară, dar şi presa scrisă, înştiinţează publicul că viaţa episcopului Tõkés e în pericol, ba mai mult, pe capul domniei sale s-a pus un preţ: 150.000 de dolari!

11 februarie 1992. Episcopul László Tõkés este primit de regina Belgiei. Printre temele abordate de acesta: „necesitatea sprijinirii poporului maghiar din România şi a regionalizării ţării după modelul Flandrei şi al Valoniei " (s.n.).

Sursele informaţiilor de mai sus sunt Anca Florea, Păstraţi România întreagă, pp. 12-23, date coroborate prin manuscrise personale.

(va urma)

Lasă un comentariu