… La ce ne referim? La un discurs al președintelui Iohannis, ținut în Parlament - în timpul căruia unii „aleși", în loc să-l asculte, stăteau la o cafea la bufet, iar cei din sală au aflat cum că „her" președinte „Își dorește ca pe agenda preocupărilor opiniei publice corupția să nu mai figureze prima". Eventual - adăugam noi - pe locul al doilea sau al treilea. Căci să dispară sau măcar să se reducă, nu se pune problema. Deși, noi, ceilalți, sperăm!
l-am mai citat, în acest sens, pe Klaus Iohannis. O facem și acum, deoarece, după cum toată lumea știe, combaterea corupției a constituit, în întreaga perioadă postdecembristă, tema de campanie a majorității partidelor. Numai că, de promisiunile făcute, s-a ales praful, iar corupții - în marea lor majoritate, politicieni, au rămas cu conturi grase în bănci din țară și, în unele cazuri, din străinătate! Până și fostul președinte Traian Băsescu ne vorbea nouă, românilor, de „lupta împotriva corupției", pentru ca, după ce nu s-a mai aflat „la butoane", să aflăm (deși bănuiam!) că el însuși și rudele sale apropiate au dosare de corupție, ce-și așteaptă, cândva!,… soluționarea.
Asta, în cazul când justiția „depolitizată" de Traian Băsescu (4.286 de procurori și judecători numiți de el!) nu-l (nu-i) vor scoate „de pe listă", în semn de… recunoștință! Drept care, doar viitorul ne va confirma sau nu ceea ce vorbește lumea, ori comentează analiștii politici (și nu numai)!
Privind, însă, retrospectiv lucrurile (corupția ca fenomen), „evidențiem" faptul că nu doar „mahării" din politică - prinși cu… ocaua mare, ori suspectați de așa ceva - fură, sunt corupți, ci și alte „tipuri de politicieni". Un nume nu putem să nu-l amintim: Silviu Bian. Cine este personajul? Ditamai, fost șef pe la ANOFM, deci, înalt demnitar, care, la un moment dat, la propunea procurorilor anticorupție – care l-au acuzat de luare de mită - a fost arestat preventiv 29 de zile. Ce denotă acest caz? Din multe altele, evident. Că, în România, șpaga, mita - care, acum, Klaus Iohannis vrea „să nu mai figureze pe agenda preocupărilor opiniei publice, corupția să nu mai fie prima! - își văd (vede) liniștit de treabă!, nu se reduce, dar se diversifică, crește în valoare (de la zeci la sute de milioane) și se practică (de corupție este vorba) la nivel înalt. Fiți sigur că, dacă Bian, ca și Sorin Oprescu (și alții ca ei) nu ar fi fost prinși asupra faptei (plătiți regește, altfel!) furau (șpăguiau) în continuare. Așa cum, încă, mulți demnitari o fac, dar ni se par nouă, cetățenilor, cinstiți, deoarece n-au fost prinși. Încă…
Am dat doar aceste exemple, dar faptul că televiziunile, presa scrisă și alte mijloace de informare ne prezintă aproape zilnic afaceriști, chiar oameni politici cu cătușe pe mâini, denotă dimensiunea la care a ajuns corupția în România. Corupție pe care, în decursul anilor, toți candidații la diverse funcții s-au angajat să o „combată", întrucât subiectul are „priză" la electorat. Dar, în realitate, din datele unui sondaj INSOMAR rezultă că mai mult de jumătate din populație (54%) consideră că, în 2014, față de 2013, nivelul corupției a crescut. De asemenea, 51,2% din populație consideră că eficiența instituțiilor anticorupție a rămas constantă față de anul anterior, 29%, că aceasta a scăzut, în timp ce doar 20% apreciază că această eficiență a crescut.
Sondajul mai arată că instituțiile percepute ca fiind în cea mai mare măsură influențate politic sunt primăriile (nu întâmplător, 41 de primari, au dosare penale, deocamdată!) și consiliile județene, peste 75% din populație fiind de această părere. Același sondaj mai arată că instituția în care populația consideră că este corupție în cea mai mare măsură este Parlamentul (55%), acesta fiind urmat îndeaproape de Primării (51%) și consilii județene (53%).
Or, dacă, așa cum subliniam mai sus, Justiția a fost „depolitizată" - prin schimbarea atâtor procurori și judecători -, întrebarea alegătorului român nu poate fi decât una singură: de ce corupția, în loc să scadă, a crescut (în dimensiune și arie de manifestare)? Nu este oare aceasta o dovadă că politicienii noștri doar „se fac" că luptă împotriva corupției? Și asta pentru că tema în sine preocupă majoritatea votanților? Este o adevărată „artă" să convingi pe cineva că lupți împotriva corupției, când tu (politician, înalt funcționar etc.) ai în posesie vreo… 7 case, zeci de terenuri, vile, mașini de lux și conturi în bănci de… sute de mii, chiar milioane! Depinde, însă, cine te crede! Și, din păcate, naivi sunt printre noi destui… De aceea, așa-zisa „înnoire" a clasei politice este (și după 26 de ani) doar un… vis, nu o realitate! Un vis este, de altfel, și sintagma „România lucrului bine făcut", utilizată de Klaus Iohannis în campania electorală, în care a câștigat fotoliul prezidențial. Căci numai cu „angajamente false" și vorbe… frumoase, nici corupția nu scade…
