„Valahul om de cinste iubește brazda /care-i aduce rodul dulce și-aleasa desfătare./ Își mână boii-n ciurdă și oile în turmă / La pășunat pe unde le poate da de urmă…/ Să-și facă fluier rupe din codru un vlăstare / pe care de-l sărută, răsar sunând izvoare / De dor și de iubire ce farmecă și împlă / Toți codrii ce-și apleacă pe văi bătrâna tâmplă…" (Martin Opitz - „Zlatna" sau „Despre cumpăna dorului", 1622)
Viața și opera filologului și diplomatului german Martin Opitz (1597-1639), contribuția sa la cunoașterea vieții românilor transilvăneni au constituit subiectul evocării de miercuri, 10 august, de la Casa Memorială „Avram Iancu".
În seria manifestărilor organizate de Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu" - Filiala Mureș în colaborare cu Despărțământul Central Județean Mureș al ASTREI, recentul eveniment a fost unul aparte, aducând în actualitate un autor puțin sau aproape deloc cunoscut de publicul larg și pe nedrept neglijat de critica literară: Martin Opitz, profesor de filosofie la Gimnaziul Academic din Alba Iulia (1622-1623) și autor (1622) al poemului „Zlatna", un elogiu adus, în urmă cu aproape patru secole, trăitorilor plaiului transilvan, istoriei și însușirilor creatoare ale acestora. Din păcate, proiectata lucrare „Dacia antică" nu a văzut lumina tiparului.
Biografia și activitatea reputatului umanist german au fost prezentate de profesorul Mihai Monoranu, în opinia căruia, „poemul lui Martin Opitz este opera unui eminent cărturar, preocupat de cunoașterea și aprofundarea istoriei românilor din Transilvania într-o vreme când istoriografia maghiară denigra valorile românești", poemul „Zlatna" anticipând „Imnele Transilvaniei", operă a lui Ioan Alexandru.
„Măcar 10% dintre guvernanții de azi să fie români ca Martin Opitz" - a remarcat, în debutul intervenției sale, președintele ASTREI mureșene, scriitorul și publicistul Lazăr Lădariu, recomandând „marilor critici literari" să se aplece asupra operei acestui remarcabil și fin cunoscător al sufletului românesc și al virtuților sale. Într-o succintă analiză a textului, redactorul-șef al cotidianului „Cuvântul liber" a evidențiat, prin citate din textul lui Opitz „descrierea poetică aparte, în care autorul surprinde, deopotrivă, cultul eroilor la români, rezistența în fața invadatorilor, continuitatea și păstrarea limbii și a datinilor, muncile câmpului, frumusețea mirifică a peisajului, aurul din inima pământului", un spațiu geo-spiritual, pe care umanistul german îl surprinde în tot ce are el mai grăitor.
Poemul „Zlatna", cuprinzând 583 de versuri, a fost tradus pentru prima dată de George Coșbuc și publicat în revista „Tribuna" din Sibiu, în anul 1885. Revista „Vatra", condusă de regretatul Romulus Guga, în cadrul rubricii „Documentele continuității", a publicat, într-un număr al său din 1981, poemul lui Opitz. În 1993, „Zlatna" a apărut într-o ediție îngrijită de Ionel Roman, fost deputat, originar din Luduș. Informațiile au fost furnizate de istoricul Mariana Ploeșteanu, dr. Voica Foișoreanu, respectiv, profesorul ludușean Mircea Gheborean.
Manifestarea de la „Casa Iancului" moderată de Ioan Berța, președintele filialei mureșene a Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu", s-a încheiat cu un moment poetic susținut de Mircea Dorin Istrate, președintele Filialei Mureș a Ligii Scriitorilor Români.
