Schimbările climatice favorizate și de o birocrație stufoasă

Distribuie pe:

Furtuni violente urmate de viituri, de sectă prelungită, înghețuri târzii primăvara, când nu aștepți. Calamități naturale cu recolte distruse, alunecări de teren și gospodării întregi acoperite de pământ. Doamne, aproape zilnic ne este dat să auzim în mass-media, să vedem la televizor, știri despre asemenea evenimente. Specialiști în meteorologie spun că previziunile pentru următorii ani nu sunt încurajatoare, mai ales că activitățile umane duc la o creștere de la an la an a cantităților de gaze cu efect de seră, atrăgând modificări climatice însemnate, cu impact asupra producției agricole și implicit asupra hranei populației. Administrația Națională de meteorologie din România a anunțat că temperatura medie anuală a crescut cu 0,5 la sută în ultimile trei decenii, iar din anul 2000 încoace doar anul 2005 a avut o temperatură medie anuală apropiată de anul normal. Seceta a afectat agricultorii din țara noastră în anii agricoli 2006-2007 și 2011-2012. În anul 2012 s-au înregistrat opt luni secetoase și cea mai caldă lună din ultimii 55 de ani (iulie 2012). Schimbările climatice impun măsuri de adaptare în agricultură: cultivarea de specii de plante și soiuri rezistente la secetă și temperaturi extreme, cu o perioadă mai scurtă de vegetație, rotația culturilor, un calendar de lucrări adaptat la rezerva de apă din sol, folosirea îngrășămintelor organice, împădurirea terenurilor degradate și stoparea exploatațiilor forestiere pentru mai mulți ani.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 cuprinde o serie de subvenții pentru practicile agricole acordate fermierilor cu practici agricole în protecția mediului. Un loc important ocupându-l menținerea pajiștilor permanente desemnate ca având o Înaltă Valoare Naturală. Fundația Adept România și WWWF România oferă informații despre cuantumul subvențiilor prevăzute de cele opt pachete ale măsurii de agromediu și climă. În ultimii ani s-a tot vorbit despre împădurirea terenurilor degradate și posibilitatea Regiei Romsilva de a achiziționa asemenea terenuri pretabile pentru împădurire. De fiecare dată când am solicitat informații de la Direcția Silvică mi s-a spus că nu există fonduri pentru asemenea achiziții. Am luat legătura cu reprezentantul Agenției Domeniului Statului în județul Mureș, de unde mi s-a răspuns că Ministerul Agriculturii se ocupă de achiziții de terenuri, că nu au buget la nivel local. Se discută de agromediu, de măsuri de protecție, avem chiar și un parlamentar de profesie inginer silvic, din partea căruia așteptam o inițiativă legislativă cu referire la finanțarea lucrărilor de împădurire pe terenurile degradate, unde nici iepurii n-au ce mânca. Este adevărat că la noi în județ, în comuna Râciu, Suplac, Tăureni, Vânători, Zagăr, cu sprijinul silvicultorilor mureșeni s-au realizat asemenea lucrări, dar pe terenul domeniul public. Am înțeles că Direcția Silvică acordă puieți și asistență tehnică, întreținerea și îngrijirea plantațiilor tinere revenind proprietarului. De la dr. ing. Abram Peter- un specialist în silvicultură, pasionat de protecția mediului, am aflat că, prin Fondul de Mediu, Ministerul Mediului a acordat fonduri destinate proiectelor de împăduriri. Au fost în județ primării care au accesat asemenea fonduri, care se pot accesa numai de persoane juridice. Pe motivul că lucrările de proiectare și execuție se licitează unor societăți specializate,care încasează banii, primăriile n-au manifestat mare interes. Dacă se are în vedere și faptul că în mediul rural există o mulțime de persoane beneficiare de ajutor social, cărora li se asigura un loc de muncă pentru o perioadă de câțiva ani, reacția primăriilor, pe undeva, este justificată. Mai amintim și faptul că Agențiile de Mediu județene nu sunt implicate în asemenea acțiuni, Garda Forestieră fiind abilitată să se ocupe de împăduriri, iar lanțul birocratic este atât de îmbârligat încât se pierd fondurile europene. Poate în viitoarea sesiune parlamentară silvicultorul mureșean, parlamentar liberal va ieși cu o propunere legislativă pentru simplificarea accesării Fondului de Mediu.

 

Lasă un comentariu