Românii care nu votează nu sunt, de fapt, „nehotărâți", ci „nemulțumiți"!

Distribuie pe:

Conform statisticilor, la ultimele alegeri au fost înscrise pe liste 18,2 milioane de persoane, însă la urne s-au prezentat sub o treime: 5,9 milioane. Iar cei care au câștigat scrutinul s-au bucurat de sufragiile a 2,1 milioane - puțin peste o zecime din numărul alegătorilor.

Întrebare: ce fel de democrație e asta? Una nefuncțională. Celor 12 milioane de români, care nu vin la vot, li se pune eticheta de nehotărâți. În fond, ei sunt foarte… hotărâți. Adică deciși să nu pună ștampila pe niciun candidat, deoarece sunt nemulțumiți de oferta electorală. Ba mai mult, majoritatea crede că cei care se duc la vot (circa 6 milioane) sunt, de fapt, pensionari, care sunt manipulați.

Din păcate, nimeni nu se gândește să le dea celor mai mulți dintre români - cei care nu merg la vot - ceea ce îi interesează pe aceștia.

La fel funcționează lucrurile și în economie. Pe care politicienii au dat-o pe mâna baronilor locali, pentru a le câștiga alegerile. Dar cum baronii nu știu să facă decât agricultură, construcții și drumuri, acestea sunt declarate domenii strategice, în loc să fie implementat un mediu de afaceri care să atragă, cu ajutorul piețelor și concurenței, investiții și lucrători înalt calificați din afară pentru a îmbunătăți structura economiei românești. Specialiștii în materie, sociologii spun că, dacă în cele din urmă, s-ar decide cineva să-i aducă pe acei considerați nehotărâți la vot, profilul candidatului pe care l-ar dori ar fi constituit din trăsături precum determinare, experiență, inteligență, echilibru, diplomație etc.

Concluzia? Una singură: românii - majoritatea covârșitoare cu drept de vot - nu sunt nehotărâți, ci nemulțumiți de ofertă. Iar acest fapt se întâmplă nu doar în politică, ci și în economie sau în cultură, oamenii au alte preferințe. Nu au încredere. Și de aceea refuză să participe la vot. Cererea nu se întâlnește cu oferta.

 

Lasă un comentariu