Când vorbim de Idicel-Sat, gândul ne duce la istorie, cultură, spiritualitate, tradiție, folclor, valori autentic românești. Idicelul, loc binecuvântat de pe Valea Mureșului Superior, reprezintă totodată o vatră a românismului, a creștinismului curat și sănătos, a respectului față de semeni, a dragostei față de înaintași și a legăturii puternice care trebuie să existe între toți cei care simt românește. Această zonă mirifică și binecuvântată de Dumnezeu cu atâtea frumuseți este situată în zona în care Munții Călimani străjuiesc de-o viață și supraveghează, de la semeția înălțimii lor, văzduhurile înconjurătoare și dau mărturie parcă despre faptele minunate ale celor de demult, ale celor de dinaintea noastră, care au trăit pe aceste meleaguri.
Localitatea Idicel-Sat este o așezare cu rădăcini adânc înfipte în istoria românilor din Transilvania. Prima atestare documentară cunoscută a Idicelului apare în anul 1393, deci iată multe fapte minunate s-au petrecut de-a lungul secolelor de istorie pe aceste plaiuri. Actualul sat a fost din punct de vedere administrativ creat doar în 1956, prin divizarea vechiului Idicel în două: Idicel-Sat și Idicel-Pădure. Localnicii din Idicel sunt oameni harnici, cinstiți și drepți, oameni cu dragoste față de Dumnezeu și de semeni, cu dragoste față de frumos, de istoria și tradiția acestor locuri, cu apropiere de toate valorile românești. Localitatea Idicel-Sat face parte integrantă din istoria atât de zbuciumată a Văii Mureșului Superior și implicit a întregului neam românesc. Oamenii din Idicel nu s-au înclinat în fața greutăților istoriei, ci au stat mereu drepți ca brazii din munte, răspunzând la chemările țării, atunci când a fost nevoie.
Idicelul se impune printr-o viață folclorică deosebit de intensă, evidențiază apoi fenomene și procese folclorice mai slab reprezentate în alte părți, după cum situarea lui geografică i-a imprimat o fizionomie proprie, caracteristică zonelor folclorice intense. Idicelul este integrat organic în folclorul Transilvaniei. Se poate spune că zona Idicelului e o „zonă carpatică". Idicelul reprezintă o vatră folclorică autentică și bogată, cu personalitate proprie, care a conservat, de-a lungul timpului, obiceiuri, creații folclorice, care sunt surprinse pe viu. Din acest motiv, putem spune că este o zonă de interes pentru toți cei preocupați de un folclor românesc autentic.
Valoarea tradiției și a folclorului românesc o dau oamenii, acei oameni care sunt doritori să păstreze valorile tradiționale autentice și să le transmită mai departe, celor ce vor veni după noi, așa, în forma lor curată și nealterată, pentru că numai așa folclorul poate răzbi peste veacuri, prin valoare și autenticitate.
La Idicel, elementul autentic a fost totdeauna la el acasă, pentru că în rândul oamenilor de pe aceste meleaguri există oameni talentați. Omul din Idicel iubește frumosul și simte nevoia de a-și exprima gândurile, ideile, sentimentale, prin creații cu o formă aleasă.
Bucuria este mare, pentru că iată, într-o perioadă în care scara valorilor s-a inversat într-un mod nefericit, în vremuri în care predomină nonvalorile, la Idicel-Sat întâlnim acea autenticitate a elementului folcloric românesc. Precum în vremurile de demult, tot așa și azi, pe Valea Idicelului răsună în chip triumfător elementul folcloristic autentic românesc.
Și azi, ca și odinioară, la Idicel găsim un port popular autentic și un cântec folcloric curat și nealterat. Tradiție folclorică a existat dintotdeauna la Idicel și e bine că își urmează cursul său firesc și în vremurile de azi. La Idicel, de ani buni se organizează manifestări folclorice, care sunt adevărate sărbători ale românismului.
Și anul acesta, în ziua de duminică, 14 august 2016, a avut loc ediția a XIII-a a Festivalului Național de Jocuri și Obiceiuri Populare Idicel-Sat, eveniment organizat de Asociația pentru Cunoașterea Culturii Țărănești - președinte Mărioara Bârsan, Consiliul Local Brâncovenești, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș.
De dimineață, la Sfânta biserică din Idicel-Sat a fost oficiată Sfânta Liturghie de către părintele paroh Ionel Cosmin Maftei, după care a început acest minunat festival de folclor și obiceiuri populare.
La ora 13,00 au fost așteptați invitații, la intrarea în localitate, cu călăreți și cu pâine și sare, după care a avut loc parada portului popular cu grupurile folclorice invitate, până în fața Căminului Cultural, unde a avut loc festivitatea de deschidere și apoi au urcat pe scenă invitații, începând cu ora 14,00.
În cadrul festivității de deschidere, Mărioara Bârsan, sufletul și amfitrionul acestei majore activități cultural-artistice, a vorbit despre importanța acestui eveniment, mulțumind totodată tuturor celor care participă și la această ediție a festivalului. Conform bunei rânduieli și tradiții creștinești, evenimentul a debutat cu o rugăciune de binecuvântare, rostită de preotul paroh Ionel Cosmin Maftei. Apoi au susținut alocuțiuni: ördög Ferencz - primarul comunei Brâncovenești, Alexandru Câmpeanu - vicepreședintele Consiliului Județean Mureș, senatorul Alexandru Petru Frătean, deputatul Cristian Chirteș, Petrișor Ilea - consilier în cadrul Consiliului Local Brâncovenești.
Ceea ce e foarte important este faptul că idicenii îi respectă pe cei mai reprezentativi dintre ei, îi respectă pe aceia care, prin activitatea lor, fac cinste acestor locuri. În cadrul acestui eveniment cultural-artistic de mare amploare a avut loc festivitatea de decernare a titlului de CETĂȚEAN DE ONOARE al localității Idicel-Sat, distinsului cărturar și mare patriot român LAZĂR LĂDARIU, cel care la 25 martie 1939 vedea lumina zilei la Idicel-Sat, pentru ca, peste timp, să devină cel mai ilustru și mai reprezentativ fiu al acestei localități. Această înaltă distincție i-a fost acordată de Parohia Ortodoxă Idicel-Sat și i-a fost înmânată de părintele paroh Ionel Cosmin Maftei, care a vorbit despre onoarea de a acorda această distincție unei ilustre personalități. Despre personalitatea, activitatea și opera domnului Lazăr Lădariu au vorbit: Dimitrie Poptămaș și dr. Florin Bengean, vechi prieteni și colaboratori ai acestuia, iar Rafila Moldovan (fostă colegă de școală cu Lazăr Lădariu) i-a recitat o poezie dedicată domniei sale, apoi întreaga suflare i-a cântat tradiționalul „La mulți ani!".
Cărturarul Lazăr Lădariu este cel mai ilustru fiu pe care l-a dat Idicelul în întreaga sa istorie. Înzestrat de Dumnezeu cu o minte ageră și pătrunzătoare, cu orizonturi largi, cu o sete neostoită de cunoaștere, stăpân pe o cultură generală temeinică, cu o putere de muncă neobișnuită, cărturarul Lazăr Lădariu a pus, la rândul său, toți talanții cu care a fost dăruit de Dumnezeu în slujba neamului românesc și a credinței strămoșești a poporului nostru românesc. Fiind înzestrat cu o voință hotărâtă, pasionat de realizări, calculat în fapte, cu o viziune clară a lucrurilor, fără teamă de boală, piedici sau împotriviri, cu o dragoste dusă până la sacrificiu pentru neamul românesc, cărturarul Lazăr Lădariu a putut în cei peste 56 de ani de activitate să îmbogățească patrimoniul cultural al neamului nostru românesc.
Pe lângă faptul că este un reprezentant de marcă al literaturii române contemporane, domnul Lazăr Lădariu se manifestă permanent și ca un înflăcărat patriot, iubitor al poporului român și luptător credincios pentru sfântul nostru neam românesc. La acestea l-au îndemnat nu numai credința și dragostea sa adâncă față de Sfânta noastră Biserică strămoșească, ci și faptul că domnia sa s-a identificat cu toată ființa sa cu poporul din mijlocul căruia s-a ridicat. În felul acesta a știut să îmbine în chip pilduitor dragostea de neam cu cea de Biserică, cărora le-a slujit deopotrivă, fără rezerve și fără încetare, bucurându-se astfel de o aleasă prețuire și de o profundă apreciere din partea tuturor celor care îl cunosc.
Aducem cuvânt de apreciere și felicitare membrilor comunității din Idicel-Sat, care au luat această înțeleaptă decizie de a-l declara pe Lazăr Lădariu Cetățean de Onoare al comunității lor, este o decizie estrem de potrivită, întrucât reprezintă recunoașterea marilor merite ale unei ilustre personalități contemporane a poporului român.
De la ora 14,00, pe scena festivalului de la Idicel-Sat au evoluat: Ansamblul Folcloric din Idicel, Ansamblul folcloric din Idicel Pădure, Formația de Jocuri Populare Maghiare din Brâncovenești, Ansamblul Folcloric din Albești, Grupul Vocal „Dăscălițele" din Batoș, Ansamblul Folcloric „Hodăceana" din Hodac, Ansamblul Folcloric din Dumbrava, Grupul Vocal „Coronița" din Solovăstru, Ansamblul Folcloric „Izvorașul" din Gălăuțaș - Harghita, Ansamblul Folcloric „Domnițele" din Costești - Vâlcea, Ansamblul Aromân „Dor" din Sarighiol de Deal - Tulcea, Ansamblul „Clăcașii" din Ideciu de Sus, Ansamblul Folcloric „Cheile Oltețului" din Polovragi - Gorj.
Pe scenă au mai urcat rapsozi populari, după care au evoluat soliștii: Andrei Romanică, Codruța Rodean, Dorina Oprea, Leontina Pop și Traian Jurchelea.
Duminică, 14 august 2016, localitatea Idicel-Sat a fost în sărbătoare, a îmbrăcat straiele cele mai luminoase pentru a găzdui un eveniment cultural-artistic de nivel național de mare amploare. A fost a adevărată sărbătoare a cântecului, a folclorului, a jocului, a obiceiului, a tradiției, într-un cuvânt, o sărbătoare a românismului. Trebuie felicitați toți cei care s-au ocupat de organizarea acestui eveniment - în special doamna Mărioara Bârsan, precum și toți cei care au sprijinit și au contribuit la reușita acestui eveniment.
