Luni, 15 august, după săvârşirea, de către PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a Liturghiei Arhiereşti, cu ocazia hramului Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului, Mânăstire a Românilor de Pretutindeni, la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, s-au deschis lucrările celei de XlV-a ediţii a Universităţii de Vară, manifestare organizată de Centrul Cultural Topliţa, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe) cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (MAE), Institutului Cultural Român, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Primăriei şi Consiliului Local Voşlobeni.
Programul primei zile a cuprins dezbaterea temelor: „Necesitatea definitivării politicilor publice în relaţia statului român cu comunităţile româneşti din vecinătatea României şi de pretutindeni; se respectă strategiile statului în domeniu?"; „România şi românii de pretutindeni, în contextul provocărilor actuale; consecinţele Brexit asupra românilor; conflicte inter-religioase şi manifestările de xenofobie din Europa, lupta anti trafic de persoane"; „Legea votului prin corespondenţă"; „Priorităţi ale Grupului de Lucru inter-instituţional la Preşedinţia României dedicat situaţiei copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate".
Ieri, 16 august, manifestările (la care şi-a anunţat prezenţa fostul Preşedinte al României, Traian Băsescu) au continuat cu dezbateri având ca temă „Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv naţional al românilor pentru 2018. Evoluţii geopolitice şi interesul naţional românesc" şi „Războiul informaţional la frontiera NATO şi UE. Presa din Republica. Moldova: cum răspunde România agresiunii informaţionale?".
Pentru azi, 17 august, sunt programate discuţii privind „Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani şi relaţiile bilaterale ale României cu statele de domiciliu - cazurile Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Albania, Grecia"; „Comunităţile româneşti din vecinătate şi din Balcani între afirmare identitară şi deznaţionalizare"; „Cetăţenia română - un drept necesar păstrării identităţii românilor din vecinătate şi din Balcani"; „Situaţia şcolilor şi a bisericilor româneşti din spaţiul din jurul graniţelor şi Balcani, ca factor de păstrare a identităţii etnice".
Temele propuse pentru mâine, 18 august, sunt „Priorităţi privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita; Acţiunea Români pentru români; „Românii romano-catolici din Moldova; încercări de denaturare a unei identităţi"; „Aspecte ale raportului dintre etnie, confesiune şi comportamentul electoral în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş; „Transilvania furată. Probleme ale retrocedărilor ilegale de proprietăţi în Transilvania"; „România şi războaiele de imagine".
Vineri, 19 august, vor fi abordate „Consecinţele pe termen mediu şi lung ale declinului demografic al populaţiei României"; „Politica partidelor parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România"; „Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administraţiei publice, a partidelor politice şi a societăţii civile".
Nu în ultimul rând, vor fi luate în dezbatere o serie de propuneri adresate Departamentului Centenar, din cadrul Guvernului României, referitoare la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea manifestărilor, a acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României (1918-2018) şi a Primului Război Mondial.
Programul, care este comun cu cel al participanţilor la Tabăra Internaţională de Tineret „Proiect de ţară - România mea", Pădureni, judeţul Covasna, se va încheia cu o Seară românească şi foc de tabără, oferite de Institutul Cultural Român şi Ansamblul „Rapsodia Călimanilor" al Centrului Cultural Topliţa.
Potrivit comunicatului dat publicităţii de către organizatori, în cadrul ediţiei vor avea loc lansări de cărţi şi studii: Studiul Diaspora românească din Est, de Vlad Cubreacov sub egida Institutului „Eudoxiu Hurmuzahi" pentru românii de pretutindeni (MAE); Acta Carpatica nr.2/2015, Anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan", din Sf. Gheorghe şi Asociaţia Stefadina, din Bucureşti; Sangidava nr. 4 (X), 2016, anuar editat de Centrul Cultural Topliţa şi Fundaţia Culturală „Miron Cristea"; Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna, de Radu Baltasiu, Ovidiana Bulumac şi Gabriel Săpunaru; Editura Etnologica, Bucureşti, 2013; Însemne ale nemuririi eminesciene, de Catinca Agache, Editura Princeps Multimedia, Iaşi, 2016; Mocanii voineşteni, străjeri ai românismului în Arcul carpatic transilvan, de Florentina Teacă, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2016; Congregaţia Notre Dame de Sion şi catolicii din Moldova (1867-2016), de Fabian Doboş, Editura Sapienţia, Iaşi, 2016; „Am suferit pentru Biserica lui Cristos". Viaţa părintelui Ioan Pârţac, de Fabian Doboş, Dănuţ Doboş, Editura Sapientia, Iaşi, 2016.
La lucrări sunt invitaţi parlamentari şi oameni politici de pe cele două maluri ale Prutului, miniştri, lideri ai organizaţiilor româneşti din Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Albania şi Macedonia, cursanţi din România şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia precum şi conferenţiari din centre universitare ale României şi Republicii Moldova, lideri de opinie din diaspora, intelectuali cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale în medii multietnice.
