Strategia anticutremur - în dezbatere publică

Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), se află în dezbatere publică strategia de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în perioada 2016 - 2025, în privinţa riscurilor naturale care pot genera dezastre în România.

Cele mai multe referiri se fac la eventualitatea unui cutremur puternic în ţara noastră, dezastru în cazul căruia nu mai puţin de trei sferturi dintre locuitorii României ar fi afectaţi, din cauza infrastructurii critice şi a dotărilor deficitare cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare.

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate.

Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică.

Salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales

de achiziţia de echipamente necesare salvării. Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative (asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare) reprezintă un înalt grad de vulnerabilitate, la fel ca şi educaţia populaţiei în caz de cutremur", se arată în documentul supus dezbaterii.

Banii necesari strategiei vor proveni de la MAI, din fonduri europene, credite externe garantate de Guvern, dar şi din donaţii sau sponsorizări. Impactul bugetar pentru primii doi ani (2016 - 2018) este de aproximativ 103 milioane de euro.

În funcţie de magnitudine, seismele sunt clasificate astfel: instrumental (între 1 şi 2 grade pe scara Richter), slab sesizabil (între 2 şi 3 grade), perceptibil (între 3 şi 4 grade), moderat sau serios (între 4 şi 5 grade), puternic (între 5 şi 6 grade), foarte puternic sau distructiv (între 6 şi 7 grade - casele se deplasează pe fundaţii, pereţii uşori sunt aruncaţi în afară sau se prăbuşesc), ruinător sau dezastruos (între 7 şi 8 grade - panică generală, stricăciuni considerabile, crăpături şi alunecări de teren), foarte dezastruos sau catastrofic (peste 8 grade - puţine clădiri din cărămidă rămân în picioare, podurile sunt distruse, şinele de cale ferată sunt contorsionate şi au loc alunecări de teren şi modificări ale reliefului). 

Lasă un comentariu