Mai mulți bani pentru Casa Națională de Sănătate
La recenta rectificare a bugetului de stat pe anul 2016, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a primit fonduri suplimentare în sumă de 1,14 miliarde de lei, care va fi utilizată astfel: 705 milioane de lei pentru asigurarea serviciilor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de sănătate, 163 de milioane pentru programele naționale de sănătate curative, iar restul de 271 de milioane de lei vor fi transferuri destinate creșterilor salariale din unitățile sanitare cu paturi, se arată într-un comunicat dat publicității de CNAS, la începutul acestei săptămâni.
Bugetul aprobat va permite, printre altele, extinderea tratamentului fără interferon la pacienții cu hepatită cronică C în alte stadii de fibroză decât cele tratate până acum, reînnoirea contractelor încheiate anul trecut pentru oncologie (melanom malign, cancer de prostată, cancer pulmonar), precum și suplimentarea finanțării programelor naționale pentru hemodializă și dializă peritoneală, diabet zaharat, boli cardiovasculare, hemofilie și talasemie, boli neurologice, ortopedie, boli rare, respectiv diagnostic/tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță.
Totodată, suplimentarea bugetară - apreciază conducerea CNAS - va permite intrarea în proces de negocieri pentru alte molecule incluse condiționat în lista medicamentelor compensate, în domenii precum: oncologie, cardiovascular, diabet zaharat ș.a.
Ce-i de făcut când nu mai e nimic de făcut?
Potrivit raportului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru 2014, până în anul 2030, la nivel mondial se vor înregistra, anual, 25 de milioane de noi cazuri de cancer. În România, cele mai recente studii estimează circa un milion de bolnavi diagnosticați cu această boală, în situația în care numărul medicilor oncologi de la noi din țară este în scădere.
OMS afirmă că îngrijirea paliativă îmbunătățește calitatea vieții pacienților și familiilor care se confruntă cu o boală incurabilă, prin prevenirea și înlăturarea suferinței, evaluarea precoce și tratamentul durerii. OMS definește îngrijirea paliativă drept „îngrijirea activă și totală a pacienților a căror boală nu mai răspunde la tratamentul curativ. Prin controlul durerii și al altor simptome, se încearcă îmbunătățirea calității vieții bolnavului. Paliația pune accentul pe viață și privește moartea ca pe un proces natural, fără să încerce să o grăbească sau să o amâne".
În România, Organizația HOSPICE Casa Speranței a pus la punct și a testat, în ultimii trei ani, un sistem prin care medicii de familie dobândesc abilități și cunoștințe de bază în domeniul îngrijirii paliative pentru a-i sprijini pa acei pacienți care, la un moment dat, primesc diagnosticul oncologic.
În cadrul unui eveniment organizat în luna iulie a acestui an, la Brașov, au fost lansate „Ghidul de îngrijire paliativă de bază" și platforma online cu mărturii ale pacienților și ale primilor medici de familie din România care acordă astfel de îngrijiri și nu se limitează doar la scrierea unui bilet de trimitere către oncologie, ci se angajează într-o relație mai specială cu pacientul și cu familia acestuia pentru a le da șansa de a se bucura de fiecare clipă de viață.
Reprezentanții HOSPICE Casa Speranței apreciază că, în situația în care bugetul de asistență medicală primară va fi suplimentat, în cinci ani, numărul bolnavilor de cancer care, împreună cu familiile lor, vor primi îngrijiri paliative de la medicul lor de familie ar putea crește la 60.000.
Sănătatea mintală - tot mai precară
Potrivit unui raport al OMS, în lume există cel puțin 21 de milioane de persoane care suferă de schizofrenie (cei mai afectați fiind bărbații - aproximativ 12 milioane), boală ale cărei manifestări încep din copilărie.
Specialiștii OMS precizează că, printre simptomele acestei boli psihice se numără: halucinațiile - persoana vede, aude sau simte că sunt lucruri sau persoane acolo unde, în realitate, nu există; credințe false ori suspiciuni că este urmărită de cineva; manifestarea unui comportament anormal (purtarea unor haine neadecvate locului, aspectul neglijent, vorbirea incoerentă, mormăitul sau râsul nejustificat). Apariția bolii este pusă pe seama interacțiunii dintre factori genetici, de mediu și psiho-sociali. Acești pacienți - avertizează OMS - prezintă un risc de 2-3 ori mai mare de deces prematur în comparație cu populația generală. Boala asociază frecvent și alte afecțiuni (cardiovasculare, infecțioase sau metabolice) și afectează performanțele educaționale și ocupaționale. Persoanelor care sunt diagnosticate cu schizofrenie le sunt adesea încălcate drepturile, sunt stigmatizare de către societate sau chiar de rude, familie, au constatat specialiștii din cadrul Organizației.
OMS a elaborat Planul de Acțiune pentru Sănătatea Mintală pentru perioada 2013 - 2020 stabilind măsurile necesare pentru furnizarea de servicii adecvate persoanelor cu tulburări psihice și, totodată, atrage atenția că, pe lângă tratamentul medicamentos, se impune transferarea acestor îngrijiri din instituțiile de sănătate mintală la comunitate, inclusiv prin implicarea membrilor de familie. (surse - hospice.ro, PaginaMedicala.ro)
