„Drumul ușor nu duce nicăieri. Dacă găsești un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri." (J.F. Kennedy, motto-ul primului capitol al volumului „Frumusețea este Dialog. Club Dialog XXI - Iernut 1996-2016" de Cornel Mărginean, Editura Casa Cărții de știință, Cluj, 2016.)
În iarna anului 1998, zi de 16 decembrie, intelectuali ai Iernutului, între care Doina Ganea, Cristina Șanta, Victor țițiu, Simona Henteș, Dorel Mureșan, Dorina Maria Pașca, René Pelegrims, alături de familiile Hațegan, Pantea, Hărăstășan și Mărginean vizionează la Teatrul Național din Târgu-Mureș spectacolul „Eu când vreau să fluier, fluier". După reprezentație, întâlnindu-se cu actorii din distribuție, propun o adevărată cronică a spectacolului, detaliind pe ideea fondului uman pe care delicvenții-adolescenți din spectacol îl au ca șansă de recuperare. Actorii, amiabili de altfel și impresionați de spectatorii iernuțeni, nu se dumireau de situația inedită. Aveau să afle că spectatorii ce le adresau, pertinent și subtil, întrebări și comentarii, purtau mesaj cultural, antrenați într-un dialog cu lumea, întru înțelegere, atitudine și îndreptare. Erau membrii Clubului Dialog XXI din Iernut. Secvența apare relatată, semnificativ, într-o istorie a Clubului, consemnată, cu exigența-i bine cunoscută, de scriitorul Cornel Mărginean, sub numele „Frumusețea este Dialog". Cartea a fost lansată recent la Casa de Cultură din Iernut, alături de încă două apariții editoriale ale unor scriitori iernuțeni, volumul de versuri „Gara himerelor" de Gina Luca și romanul „Între pământ și apă", de Raluca Chiper.
Cornel Mărginean, autorul cărților „Eseuri despre înțeles" și „Originile energiei", dar și autorul unui volum de versuri unic în literatura noastră, „Epopeea lui Napoleon. Napoleon, Europa și ironia sorții", semnează acum o antologie a ideilor ce au animat viața Clubului Dialog XXI timp de 20 de ani, călă toria intelectuală sau povestirea despre „o împletitură între ceea ce a fost un grup de oameni care s-au strâns cândva pentru a dialoga, ca și pe vremea antică a Eladei, a Greciei, și câteva imagini, priviri, ce pot fi socotite generale, despre dialog".
Este mărturia despre felul în care Clubul și-a câștigat drept în viața Iernutului, amenințată și ea de anomia postdecembristă. Pentru a-i fi recunoscută Clubului prestanța, pentru a fi reverberată ca semn benefic în identitatea locului, Cornel Mărginean a năzuit, atât de competent și generos, cartea „Frumusețea este dialog", ca apoi, autorul și co-autorii (fiecare membru al Clubului devine co-autor prin reluarea textelor prezentate în Dialoguri) să transfere ideea spre viitorime, argumentând cum se poate contribui la prestigiul istoriei unei localități. Cartea devine, astfel, un jurnal, un document, o profesiune de credință. Autorul și co-autorii îi motivează, cu decență, dar și cu măsurat orgoliu, sorgintea. În starea postdecembristă devastatoare, politizată excesiv, egoist și nedrept, cuprinsă de impostură și nepăsare, se naște Clubul Dialog XXI ca ripostă. Era o noutate în peisajul mureșean, venind din conștientizarea rolului pe care îl are în viața unei comunității dialogul cultural și spiritualizarea. Era hotărârea unor frumoși nebuni de a nu sta deoparte (Romulus Guga vorbea în dramaturgia sa despre viii-morți din jurul nostru, care nu înțeleg nimic din viață, dar îi încurcă năprasnic pe alții). Începutul e inspirat și tenace, sub semnul ideilor salutare, al disciplinei intelectuale și cordialității, eludând prejudecăți și opinii potrivnice. Prin Clubul Dialog XXI, la Iernut începuse o poveste. După 20 de ani, personajele ei rememorează cum au atenuat deficitul de morală al locului, ceea ce înaintemergătorii numeau „uscăciunea inimii" și nesăbuința minții. Clubul a adoptat temeritatea ideilor și valorile dialogului, dezbătând despre inteligența materiei, influența tradiției asupra societății, sentimentul românesc al ființei, artă și viciu, drumul spre autocunoaștere, puterea subcoștientului, creștinism și natură, gândirea de grup, morală și personalitate, semne și simboluri, lumină și armonie, rătăcirea în tranziție, înșelarea speranței, psihologia cuplului, societatea informațională, abordarea psihologică a Internetului, istorie și mit în conștiința românească, logica Învierii Mântuitorului, noi și Eminescu, centrele de interes ale vieții ș.a.m.d., subiecte și deslușiri, rosturi și înțelesuri, în numele „unui exercițiu greu al binelui". Indiferent de subiect, se „cosea" de fiecare dată pe tema Români-Istorie-Prezent și nevoia găsirii unei căi spre vindecare, căutată mai ales de cei care reprezentau buna-credință. Numai că, detaliază Clubul Dialog XXI, acea cale se îneacă în ceață și necunoscut, deși s-au câștigat chei pentru „uși salvatoare", Nato și UE. Însă poporul nu știe încă ce vrea, falsul e instalat pretutindeni, precum se instalează, la tot pasul, lăcomia, arivismul, ineficiența, lipsa de curaj, dezordinea. Clubul Dialog XXI lansează ca alternative implicarea, destoinicia ideilor, armonizarea și confortul spațiului public, frumusețea ca adevăr, iubire și comunicare; cartea lui Cornel Mărginean detaliind aceste linii de orizont.
Foto: Raluca Chiper, Gina Luca, Cornel Mărginean și Valentin Marica, la Casa de Cultură din Iernut, 12 august 2016
