Reprezentanți ai comunităților românești din jurul frontierelor țării și Balcani, ai Diaspora, ai românilor din Harghita și Covasna, demnitari ai statului român, tineri din Republica Moldova participă, pe parcursul acestei săptămâni, la lucrările Universității de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduite de Complexul Sportiv Național din Izvoru Mureșului. Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului, ajunsă la ediția a XIV-a, oferă în fiecare an participanților ocazia să prezinte și să dezbată problemele comunităților din care provin, dar și să găsească soluții, care să fie prezentate autorităților competente ale statului român în vederea soluționării lor.
După salutul organizatorilor, luni, Sandra Pralong, consilier de stat la Administrația Prezidențială, Departamentul pentru Relația cu Românii din afara Granițelor, a citit mesajul transmis de președintele României, Klaus Johannis, în care a subliniat faptul că, pentru România, protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților românești este vitală. „Mesajul meu este simplu: pentru România, protecția drepturilor persoanelor aparținând comunităților românești este vitală, iar statul român are nevoie de parteneriatul vostru, pentru a vă putea sprijini la rândul său în mod eficient", s-a arătat în mesaj. De asemenea, președintele țării i-a îndemnat pe românii din afara granițelor să fie uniți și să-și facă vocea auzită, atât în relația cu autoritățile țărilor în care trăiesc, cât și în relația cu autoritățile române.
După citirea mesajului, consilierului de stat Sandra Pralong a explicat și contextul acestui discurs. „Este pentru prima oară, de când România are români departe de frontierele României sau mai aproape, în vecinătate, când un președinte al României, dl președinte Klaus Iohannis, a declarat românii din afara frontierelor o prioritate strategică, o prioritate națională. Și asta nu e puțin lucru, pentru că această declarație se umple de fapte, de proiecte și de acțiuni zi de zi, fie că ele sunt făcute de Guvern, fie că ele sunt făcute în Parlament, în Justiție, în societatea civilă sau, evident, în cadrul Administrației Prezidențiale", a spus consilierul de stat.
De asemenea, aceasta a arătat că prioritatea amintită „vine cu două idei-forță: în primul rând, cea față de românii din vecinătate, din Balcani și din comunitățile istorice, care sunt punți de legătură între state și, într-un context geopolitic atât de complicat cum este cel în care trăim, această menire, a fi punte de legătură între țări și între popoare, este un lucru extrem de important și pe care trebuie să îl activăm și să-l prețuim. Pentru Diaspora, această prioritate, această afirmare a priorității, vine cu înțelegerea că românii care trăiesc și muncesc peste hotare au o expertiză și o experiență și niște deprinderi care sunt valoroase pentru statul român și îi invităm să fie parte din proiectul de transformare a României. Așadar, este importat să punem în context, că lucrurile nu doar se văd la nivel declarativ și de drepturi, dar ele se văd în teren, în plan economic, în plan al infrastructurii".
Totodată, consilierul de stat i-a invitat pe participanți să vadă partea plină a paharului (răspunzând unor critici venite din partea participanților), „pentru că astfel putem umple paharul mai lesne, decât dacă ne uităm doar la ce lipsește. Lipsesc multe lucruri, într-adevăr, dar împreună le vom construi și le vom pune în loc".
„Noi nu trebuie să ne căutăm dușmanii în afară, că noi îi avem în noi, în sângele nostru"
Președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, deși unul dintre organizatorii Universității, a avut un discurs deosebit de critic, atât la adresa președintelui României și Administrației Prezidențiale, cât și la adresa guvernelor de după 1990.
Acesta și-a început discursul pornind de la o întrebare ce i-a fost adresată, și anume: „vă întâlniți aici de zeci de ani și până la urmă ce se întâmplă din aceste întâlniri?" - întrebare care a ajuns până la obsesie, spune acesta. În primul rând, prof. univ. dr. Ioan Sabău a afirmat că, după părerea sa, mecanismele de putere în țara noastră sunt total inexistente. Președintele FRCHM a amintit de Centrul de la Arcuș, județul Covasna, „un loc al deplinei înțelegeri dintre români și maghiari", care „trebuia să fie desființat" și la desființarea căruia a contribuit de-a lungul timpului și Președinția României și Guvernul României, „și ca atare noi nu trebuie să ne căutăm dușmanii în afară, că noi îi avem în noi în sângele nostru".
Acesta a amintit că anul trecut au venit simbolic tinerii basarabeni de la Chișinău, și au fost primiți la Cotroceni, însă „i-a primit un neica nimeni". „Unde era Președinția României, că de președinte nu pot vorbi? (…) Îmi pare foarte rău că trebuie să spun acest lucru, și o spun și pentru ceilalți președinți care erau înainte, România are din 1990 probleme de autoritate". De asemenea, „noi nu avem Guvern. Pentru că Guvernul României nu alocă fonduri pentru românii din afară și pentru românii din cele două județe, Covasna și Harghita". Prof. univ. dr. Sabău Pop a dat exemplul unei Universități maghiare pe teritoriul României care primește de la guvernul ungar 17 milioane de euro anual. „Nu știu ca FCRCHM să fi primit vreo finanțare. Nu cunosc, de asemenea, ca românii din Timoc să primească vreo finanțare".
„Cum putem noi, românii, România ca stat (…), cum reacționăm noi în situația speranțelor care vin spre noi a românilor din Basarabia, a românilor din Valea Timocului, a românilor din Ucraina, când noi nu suntem capabili, nu suntem în stare să rezolvăm probleme semnificativ mai puțin importante decât cele care fac presiuni asupra noastră. Sunt întrebări care trebuie să ni le punem", a spus președintele FCRCHM.
„În esență, se pune problema: autoritățile statului, dacă le-am ales, să-și facă datoria. (…) Mesajul meu este către autorități: să-și facă datoria", a conchis prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop.
Consilierului de stat Sandra Pralong i-a răspuns președintelui FCRCHM că, „chiar dacă nu se vede întotdeauna așa cum dvs. v-ați dori", autoritățile statului își fac treaba.
„Cea mai bună manieră de-a vedea lucrurile sunt respectul reciproc, curtoazia și prezumția de bună credință, pentru că lucrurile se întâmplă și cu politețe și respect unii pentru ceilalți putem să construim. Fără asta, cu jigniri, cu atacuri și cu lucruri contondente nu o să putem construi lucrurile pe care ni le dorim pe toții", a spus consilierul de stat.
„E bine că aici s-a format un loc de întâlnire unde se spune pe nume ceea ce ne doare"
În deschiderea celei de a XIV-a ediții a Universității de Vară, moderatorul discuțiilor, Vlad Cubreacov, mediatorul dezbaterilor, președintele Asociației Răsăritul Românesc din Basarabia, a arătat că de la cea de-a 13 ediție „s-au produs lucruri interesante: vorbim de geopolitică în general, de drepturile omului, de coagularea comunităților noastre și de demersuri eficiente în sprijinirea etnicilor în țările lor de reședință în stil european". Dând câteva exemple, acesta a arătat că anul acesta Ucraina „a perseverat într-o direcție greșită în opinia noastră, închizând, pentru a câta oară, mai multe școli cu predare în limba română, care existau din interbelic, care au supraviețuit pe toată durata ocupației sovietice și au existat până anul acesta în Ucraina independentă". De asemenea, mai arăta vorbitorul, situația nu s-a schimbat foarte mult.
La rândul său, prof. dr. Costel-Cristian Lazăr, directorul Centrului Cultural Toplița, unul dintre organizatori, a arătat că din 2013 „ne-am alăturat celor care organizau această manifestare", și și-a exprimat speranța că discuțiile vor fi constructive „și să dea Dumnezeu ca discuțiile și propunerile noastre să se concretizeze în soluții viabile".
Preot dr. Sebastian Pârvu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a spus, în cuvântul său, că „Universitatea este un for unde am adus în discuție atât problemele comunităților românești din jurul granițelor României, însă am adus în discuție și problematica românilor care sunt minoritari în propria țară, românii din Harghita, Covasna și parțial Mureș". Acesta a mai spus că aici s-a format „un loc de întâlnire unde se spune pe nume ceea ce ne doare și este încă o dată o șansă pentru noi să cerem statului român, prin tot ceea ce înseamnă autoritățile sale abilitate, prin ceea ce înseamnă parteneriatul româno-român, să se aplece asupra problemelor pe care le avem noi fie aici, în această zonă binecuvântată în țara noastră, sau asupra problemelor pe care le au comunitățile românești din jurul granițelor".
Primarul comunei Voșlobeni, Mihai Tinca, unul dintre gazdele evenimentului, a evidențiat faptul că localitatea pe care o conduce, în care se întâlnesc în fiecare an românii de pretutindeni, „este o oază de latinitate în mijlocul Secuimii și în mijlocul României". Acesta și-a exprimat, totodată, speranța că obiectivele ce s-au realizat până acum, dar și ce se va îndeplini în următorii doi ani, în urma acestor întâlniri, „dorințele care le avem noi, cei din interior și dvs., cei din afara granițelor, să fie o cunună pentru sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire și să ne găsească pe toți mai hotărâți, mai uniți și încrezători în viitorul nostru, al României și a dăinuirii noastre pe aceste meleaguri".
