Dintr-o analiză publicată de Mediafax, bazată pe date din planului strategic întocmit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) pentru perioada 2015 - 2020, reiese că un sfert din cetățenii care muncesc legal în România se află în sectorul public de stat.
„Avem o administrație mare, matură biologic și profesional, dar elitistă, în care puțini fac efectiv administrație publică, unde majoritare sunt femeile și salariile cunosc îndeosebi extremele.
Administrația românească este mare doar pe hârtie, fiindcă din cei 1,2 milioane de bugetari, numai puțin peste o sută de mii asigură efectiv serviciul public. Pe de altă parte, în România sunt peste opt milioane de persoane apte de muncă, cu vârstă activă, din care doar puțin peste patru milioane muncesc legal. O concluzie evidentă: trei milioane de salariați țin în spate circa 19 milioane de persoane: bugetari, pensionari, pauperi buni de muncă și șomeri, asistați social, copii.
O altă informație care descrie nivelul la care se află administrația de la noi este aceea care arată că numai 9% din bugetari au studii în administrație publică, restul sunt economiști - 27%, absolvenți de studii tehnice - 23% și juriști - 18%. Mai mult, bugetarii de la noi au depășit și vârsta maturității biologice, dar și profesionale: 39,24% au vârste între 40 și 50 de ani, 29,31%, între 50 și 60 de ani, 5,56% - peste 60 de ani, 22,40% au vârste între 30 și 40 de ani și numai 3,49% au sub 30 de ani.
În funcție de nivelul de profesionalizare, funcționarii publici de execuție sunt: consilieri superiori - 59,10%, consilieri principali - 22,52%, asistenți - 14,17% și debutanți - 4,21%. În concluzie, din totalul de funcții publice, în clasa I de salarizare sunt 11.513 funcționari, 1.763 - clasa a II-a și 27.577 din clasa a III-a. În București se află cei mai mulți funcționari de execuție: peste 5.000", se arată în analiza Mediafax.
Aceeași sursă citează Institutului Național de Statistică, conform căruia procentul salariaților care lucrează în sectorul public se plasează în jurul cifrei de 25%: „În anul 2014, în România mai erau 22.346.178 cetățeni, iar funcționarii publici reprezintă 25% din populația angajată legal, adică avem 1.183.608 buge-tari, din care 158.712 sunt funcții publice, iar din acestea 122.964 sunt funcții ocupate.
Față de țările dezvoltate din Europa și nu numai, România stă prost la capitolul număr de funcționari la mia de locuitori. Astfel, România are aproximativ 80 - 90 de bugetari la o mie de locuitori, mult față de țări mai dezvoltate precum Germania - 69, Italia și Spania - câte 61, Belgia - 82 și chiar Ungaria (care are tot 82 de bugetari la o mie de locuitori). Evident, România este surclasată de cele mai dezvoltate state din lume. Norvegia are 182 de funcționari la o mie de locuitori, dar și un sistem informatic care merge șnur în toate domeniile, iar Suedia are 138 de bugetari la mia de locuitori.
În cele mai performante țări din lume, funcționarii publici au salarii plafonate spre minimul din economie. De exemplu, în America, venitul unui angajat la stat oscilează între 2.000 - 2.500 dolari, în condițiile în care salariul net al unui angajat din mediul privat ajunge lejer la 4.000 de dolari americani. La noi, salariul unui funcționar de execuție nu depășește 3.000 de lei, dar compensează salariile demnitarilor, înalților funcționari, aleșilor locali, funcționarilor cu statut special, salarii care pot ajunge și la trei mii de euro. Spre exemplu, în sistem, directorul unei întreprinderi cu capital majoritar de stat poate câștiga de două ori mai bine decât președintele țării".
În raport cu nivelul studiilor necesare, funcțiile publice se împart în: clasa I - pentru a căror ocupare sunt necesare studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă; clasa a II-a - studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă; clasa a III-a - studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.
