Timp de cinci zile (15-19 august 2016) la Izvoru Mureşului a avut loc cea de a XIV-a ediţie a Universităţii de Vară unde au fost dezbătute o multitudine de probleme ale românilor din afara graniţelor. La finalul dezbaterilor Universitatea de Vară a emis o rezoluţie din care am reţinut câteva cerinţe ale românilor trăitori în afara graniţelor. Liderii de opinie şi reprezentanţii asociaţiilor de români, susţin, în rezoluţia elaborată, că românii din comunităţile istorice şi din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuşi unui proces agresiv de asimilare fără a beneficia de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţile naţionale. Ei cer crearea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, adoptarea legii privind statutul, rolul şi funcţiile limbii române ca limbă oficială a românilor din multe alte state ale Uniunii Europene, asumarea de către partidele româneşti, de pe cele două maluri ale Prutului, a unui pact pentru unire care să urmărească, până în 2018, integrarea completă a Republicii Moldova cu România, reînfiinţarea oficiilor pentru Republica Moldova, mărirea numărului de senatori şi deputaţi care să reprezinte proporţional numărul cetăţenilor români din diaspora şi Basarabia, înfiinţarea Institutului Cultural Român la Kiev şi Moscova, precum şi a unor filiale la Cernăuţi, Ismail şi Sankt Petersburg şi facilitarea acordării cetăţeniei române pentru etnicii români din jurul frontierelor şi Balcani şi simplificarea procedurilor de redobândire a cetăţeniei române.
Referitor la populaţia românească din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, participanţii la această ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului mai solicită finanţarea asociaţiilor culturale româneşti care să fie similară cu suma alocată de guvern fundaţiilor comunităţii de maghiari din România şi interzicerea manifestărilor politice cu caracter extremist. Ei mai cer şi asigurarea statutului limbii române ca limbă oficială în administraţia locală şi o strategie de dezvoltare economică a acestei zone.
