O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA IMNULUI ROMÂNIEI (IV)

Distribuie pe:

După instalarea regimului comunist, și transformarea titulaturii țării din Regatul României în Republica Populară Română, s-a impus ideea făuririi unui nou imn care să facă față noilor schimbări politice. În anul 1948, în ziarul „Flacăra" au fost publicate versurile celui de al treilea imn al României, având titlul „Zdrobite cătușe". Muzica: Matei Socor, versurile Aurel Baranga: https://www.youtube.com/watch?v = VQW7dGYoJLw. În anul 1953, imnul „Zdrobite cătușe" a fost înlocuit cu „Te slăvim, Românie!", pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu: https://www.youtube.com/watch?v=Y0B8-91fKOY. A urmat „Trei culori", care a dăinuit până la Revoluția din 1989, când s-a simțit nevoia de o nouă schimbare. Muzica și versurile imnului „Trei culori" au fost compuse de Ciprian Porumbescu: https://www.youtube.com/watch?v = bwcqE JMIZYQ. Poemul „Tricolorul" a fost adoptat (într-o variantă modificată) ca Imn național al Republicii Socialiste România prin Legea nr. 33 din anul 1977. 

 

„Deșteaptă-te, române!" - Imnul Național al României zilelor noastre

Actualul Imn Național al României este „Deșteaptă-te, române!". Versurile aparțin lui Andrei Mureșianu (1816-1863), poet de factură romantică, jurnalist, traducător, orator și tribun al perioadei care marchează Revoluția română de la 1848. Poemul „Un răsunet" a fost redactat și publicat în alfabet chirilic în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură" nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamației de la Islaz. A fost pus pe note de Antonie Pantoleon Petroveanu (Anton Pann, 1796-1854), poet și etnograf, cărturar, cântăreț și autor de manuale de muzică. A fost cântat pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, pe 29 iunie 1848, la aproximativ două săptămâni după izbucnirea Revoluției în Țara Românească. Versurile și aranjamentul îi aparțin lui Andrei Mureșianu, iar Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Cu toate acestea, Gheorghe Ucenescu, un dascăl la primul gimnaziu românesc brașovean, susținea că el este autorul muzicii.

Potrivit documentelor vremii, în Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, Dimitrie Zăgănescu informa Ministrul Trebilor din Lăuntru al Țărilor Românești că, la 29 iulie 1848, s-a organizat, în Grădina Publică Zăvoi, de la poalele Capelei din Râmnicu Vâlcea, o manifestare patriotică, de către un grup de tineri revoluționari pașoptiști conduși de Anton Pann. Atunci s-a intonat oficial, pentru prima dată, cântecul revoluționar „Deșteaptă-te, române!". Lângă comisarul Zăgănescu se mai afla cu această ocazie și prefectul județului, alături de Garda Națională - despre care ni se spune că „a tras salve de arme detunătoare".

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc de vinil, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București, reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași, au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu" din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

„Deșteaptă-te, române!" a devenit, cu timpul, cântecul-simbol în perioadele cele mai grele din istoria României. Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în Al Doilea Război Mondial. Cântecul „Deșteaptă-te, române!'' a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, și în timpul Revoluției din Decembrie 1989. „Deșteaptă-te, române!'' a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de Drapelul tricolor, Stema țării și Sigiliul statului.

Iată ce ne relatează istoricul literar Ștefan Cazimir despre actualul imn național: „«Deșteaptă-te, române!» a fost intonat pentru prima dată în seara de 21 decembrie 1989, în Piața Universității, undeva pe la Hotelul Intercontinental. E adevărat, oamenii nu-l știau prea bine, dar știau în schimb melodia. Cunosc acest amănunt pentru că am fost de față când s-a intonat. «Deșteaptă-te, române!» nu a fost propus de niciun CPUN. A venit de la sine, prin voința oamenilor. «Deșteaptă-te, române!» a devenit oficial Imnul României în anul 1991, odată cu adoptarea noii Constituții, în care este menționat și astăzi, la articolul 12 - Simboluri naționale."

(va urma)

Lasă un comentariu