„CUGETĂRI FILOCALICE"

Distribuie pe:

„Dacă ne străduim să ne vindecăm de patimile trupului, de teamă să nu ne râdă lumea, cu atât mai vârtos (mult) să ne străduim a ne vindeca de patimile sufletului ca unii ce avem să fim judecați înaintea feței lui Dumnezeu, unde e bine să nu ne aflăm fără cinste sau vrednici de batjocură. Căci având voia liberă, dacă nu voim să desăvârșim faptele rele, atunci când le dorim, putem face aceasta și stă în puterea noastră să viețuim plăcuți lui Dumnezeu; și nimeni nu ne va putea sili vreodată să facem vreun rău, dacă nu vrem. Și așa, luptându-ne, vom fi oameni vrednici de Dumnezeu și vom petrece ca îngerii în ceruri".

Sf. ANTONIE CEL MARE

„FILOCALIA", VOL. I, pag. 16

***

„Dacă vrei, ești rob patimilor; și iarăși dacă vrei, ești liber să nu te pleci patimilor, fiindcă Dumnezeu te-a făcut cu voie liberă. Iar cel ce biruie patimile trupului, se încununează cu nemurire. Căci de n-ar fi patimile, n-ar fi nici virtuțile, nici cununile dăruite de Dumnezeu celor vrednici dintre oameni. Cei ce cunosc binele, dar nu văd ce le este de folos, își orbesc sufletul; iar puterea de a deosebi li s-a împietrit. De aceea nu trebuie să ne îndreptăm mintea spre aceștia, ca nu cumva să cădem și noi, în chip silnic, în aceleași lucruri, fără băgare de seamă, ca niște orbi".

Ibidem

***

„Nu trebuie să ne mâniem pe cei ce păcătuiesc, chiar de-ar fi făcut crime vrednice de osândă. Ci pentru dreptatea însăși, pe cei ce greșesc să-i întoarcem și să-i certăm dacă se nimerește, fie prin ei înșiși, fie prin alții. Dar să ne mâniem sau să ne înfuriem nu se cade, pentru că mânia lucrează dusă de patimă și nu de dreptate și de judecată. De aceea nu primi să te sfătuiască niște oameni prea miloși, căci pentru binele însuși și pentru dreptate trebuie să cerți pe cei răi, însă nu pentru patima mâniei. Singură agoniseala sufletului este sigură și nu poate fi jefuită. Iar aceasta este viețuirea virtuoasă și plăcută lui Dumnezeu".

Ibidem

P.S. Să ascultăm cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „Privegheați și vă rugați, că nu știți nici ziua nici ceasul" și „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece".

„COMORI FILOCALICE" vol. II

Lasă un comentariu