CUGETĂRI FILOCALICE

Distribuie pe:

„Voia lui Dumnezeu se face precum în cer așa și pământ, atunci când, precum s-a spus, nu ne mândrim unii asupra altora; când suntem uniți întreolaltă nu numai fără ură, ci și cu simplitate, întru împărtășirea de dragoste, de pace și de bucurie, socotind cum se cuvine înaintarea aproapelui ca a noastră și rămânerea în urmă a aceluia ca o pagubă a noastră. Cel ce e trândav la rugăciune și moale și nepăsător în slujirea aproapelui și în orice lucru ce se face pentru Dumnezeu, e numit de Apostol pe față „LENEȘ" și hotărât că e nevrednic chiar și de plâns, căci zice: «Cel ce nu lucrează nici să nu mănânce» (II Tesaloniceni, 3, 10), sau «Lenea a învățat pe om multă răutate» (Înțelepciunea lui Sirah 33, 33). Deci fiecare creștin să-și rodească lucrul său după Dumnezeu, oricare ar fi el."

Sfântul SIMEON METAFRASTUL,

„FILOCALIA" vol. V, pag. 308-309

***

„Spun unii oameni că este cu neputință să ajungem la desăvârșire și la izbăvirea de patimi (păcate) sau să se dobândească odată pentru totdeauna împărtășirea și plinirea Duhului celui bun. Aceia care tind spre această desăvârșire fac două lucruri bune, purtând lupta încordată și neîncetată: urmăresc prin nădejde capătul din urmă al măsurii și al urcușului și nu se lasă prinși de trufie, ci cugetă cu smerenie și se socotesc pe ei mici, deoarece n-au apucat desăvârșirea. Găsim în sensul acesta mărturii în Sfintele Scripturi: «Fiți desăvârșiți, precum Tatăl vostru cel ceresc desăvârșit este» (Matei 5, 48), sau «Până ce vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la bărbatul desăvârșit, la măsura vârstei plinirii lui Hristos»" (Evrei 3, 17).

Ibidem, pag. 309

***

„Cei ce vor să asculte de cuvântul lui Dumnezeu și să ajungă desăvârșiți și să producă rod bun, trebuie să fie însoțiți de următoarele semne: liniștirea, rugăciunea, plecarea capului, osteneala inimii pentru evlavie, privegherea, postul, înfrânarea, blândețea, bunătatea, îndelungă-răbdare, credință, smerenie, iubirea de aproapele, dragostea, cuviința și toată lumina care este Dumnezeu. Semnele celor ce nu ascultă de Dumnezeu și nu vor să fie desăvârșiți sunt: trândăvia, mândria, vorbirea fără rost, nestatornicia, neorânduiala, cârtirea aproapelui, mânia, iuțimea, tulburarea minții, câștigurile urâte, cearta, disprețul, flecăreala, râsul prostesc, săturarea pântecelui, iubirea de argint etc.".

Ibidem, pag. 313

P.S. Să nu uităm cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „Privegheați și vă rugați că nu știți nici ziua nici ceasul..." și „Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece".

„Comori Filocalice" vol. II

Lasă un comentariu