În contextul în care anul Domnului 2016 a fost declarat, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, „Anul omagial al educației religioase a tineretului ortodox" și „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești din Patriarhia Română", o figură marcantă în acest domeniu, mai ales pe plan local, este și tipograful, traducătorul și cărturarul Ioan Zoba din Vinț (Sebeș).
El a activat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, la Vințu de Jos, jud. Alba.
A fost preot calvin român, protopop al Bisericii Reformate din Sebeș, între 1682-1684 și notar sinodal. S-a bucurat foarte mult de ocrotirea principelui Mihai Apafi I al Transilvaniei. Cu ajutorul acestuia, înființează, la Sebeș, o tipografie, iar mai târziu la Bălgrad, bucurându-se în tipărirea cărților bisericești de sprijinul mitropolitului Varlaam al Ardealului.
Munca și-a justificat-o prin starea precară a culturii românilor transilvăneni și prin lipsa cărților de cult în limba română.
Pe lângă cartea amintită de noi în articolul precedent („Sicriul de aur" - 1683 - Sebeș), în 1685 tipărește lucrarea „Cărare pe scurt spre fapte bune îndreptătoare" - carte de morală practică, cu întrebări și răspunsuri. Apoi mai tipărește lucrarea „Ceasloveț care are întru sine slujbele de noapte și zi" - 1687.
Ultima lucrare tipărită este în 1689 „Molitvenic".
Prin toate aceste cărți, tipograful Ioan Zoba dorește să arate și, în același timp, să atragă atenția asupra necesității traducerii cărților de cult în limba română.
