Care va fi creșterea economiei în 2016?

Datele publicate pe trimestrul I de Institutul Național de Statistică (INS) nu erau prea optimiste. De ce? Pentru că Produsul Intern Brut (PIB) pe trimestrul I din acest an estimat să crească cu 4,2% a fost de numai 4,1%. Creșterea de 4,2% este estimată și de Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, pentru 2016. „Execuția bugetară din prima parte a anului și situația internațională incertă după BREXIT ar putea duce la o creștere economică mai mică de 4%, în acest an, pentru economia României."

Toate aceste modificări pot schimba evoluția rezultatelor economice din 2016, dacă ținem seama de evoluția principalelor sectoare economice în primul și al doilea trimestru, evoluție care este de luată în calcul pentru întregul an. Mai ales că avansul economic din 2016 este susținut de consum, în principal de creșterea vânzărilor din comerț cu 13,1% față de primul trimestru din 2015. Vânzările comerciale, ale marilor magazine au fost influențate pozitiv și de măsurile fiscale luate de Guvern, în primul rând de reducerea cotei TVA. Din datele oferite de Institutul Național de Statistică pe cinci luni, referitoare la comerțul cu ridicata, rezultă o creștere nominală de 7,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, mai ales creșterea cu 26% a comerțului cu mașini și echipamente industriale (fără autovehicule), a comerțului cu ridicata nespecializat cu 13,7% și a celui cu produse alimentare cu 11%.

Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice susține că în acest an „Ne așteptăm să avem o creștere economică foarte bună, mult peste cea estimată la începutul anului, de 4,1%. (…) Este o creștere foarte bună pe al doilea trimestru, cea mai mare din Uniunea Europeană, de 6%. Un efect important îl are consumul ca urmare a creșterilor salariale și reducerii de TVA, dar avem și creșteri de investiții, iar investitorii vin și ca urmare a unei percepții bune față de România. Este o creștere a încrederii investitorilor, asta e clar."

În schimb Mircea Coșa, profesor de economie, nu este la fel de optimist, el arată că: „Suntem într-un moment extrem de periculos. Suntem în vârful de unde creșterea economică va începe o coborâre foarte rapidă. Ritmul de creștere economică în România nu e relevant. Pentru că acesta e contracarat de două elemente: principalul motiv e consumul neadecvat ofertei interne. De asemenea, avem o creștere economică paradoxală, în condițiile în care avem cea mai mică productivitate în folosirea resurselor interne."

Investițiile de la buget revizuite, ce asigură formarea brută de capital fix și care arată investițiile din economie, au crescut cu doar 2,3% în primul trimestru din acest an, față de estimarea INS ce era de 7%. Însă, Ministerul Finanțelor ne informează că de la bugetul consolidat s-au cheltuit 3,6 miliarde de lei pentru investiții, în creștere cu 29% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere necomparată cu reducerea drastică a investițiilor din anii trecuți, pare a fi mare, însă nu este așa, deoarece ea se datorează plăților făcute pentru proiecte și lucrări mai vechi, nu a unora noi.

Referindu-se la măsurile fiscale și la investiții, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, susține că trebuie să se analizeze foarte serios cum vor fi aplicate din ianuarie viitor măsurile luate de Parlament și aplicate de noul Guvern rezultat după alegeri: „Trebuie să analizăm dacă e cazul aplicării măsurilor fiscale prevăzute pentru 1 ianuarie 2017. Nu cred că își mai au locul. Când consumul crește atât de rapid și reapar dezechilibre, nu trebuie stimulat. În al doilea trimestru, când am avut o creștere economică de peste 5%, a existat o revigorare a investițiilor, dar nu e mulțumitoare. Mai ales în condițiile în care, dacă ne uităm la nivelul investițiilor din momentul pre-criză suntem mult sub acest nivel."

Cei trei analiști atrag semnalul de alarmă în revista Capital, de unde am preluat declarațiile lor, fiecare cu estimările lui privitor la ce poate urma a se întâmpla în 2017, cu toată creșterea economică record, care s-a mai înregistrat în timpul guvernării Tăriceanu. În analiza din Capital, Sonia Vântu precizează: „Creșterea economică record a României este îngrijorătoare. Este semn că repetăm aceleași scenarii de dinaintea crizei, și ar putea aduce majorări de taxe, sunt de părere experții chestionați de revista Capital. Analiștii susțin că avansul economic va fi de peste 5% în 2016, bazat în mare parte pe consum", în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2017, TVA ar trebui să scadă la 19%, iar deficitul comercial pe acest an va crește la 40% și consumul cu 20%.

O problemă deosebită este cea cu privire la atragerea fondurilor europene, capitol la care stăm foarte prost, ce influențează negativ atât execuția bugetară, cât și creșterea economică. România a încasat în cinci luni, din 2016, de la Uniunea Europeană, doar 967 milioane de lei, față de 3,5 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Dacă avem în vedere că la bugetul pe acest an este prevăzut să se încaseze 18 miliarde de lei de la UE, sumă care va rămâne doar pe hârtie, drept urmare va crește evident deficitului bugetar pe 2016, care este prevăzut să atingă limita maximă de până la 3%. Dacă acest procent va fi depășit, așa cum decurg lucrurile până acum, vor fi aplicate penalizări din partea UE și a Fondului Monetar Internațional privind majorarea procentului dobânzii asupra împrumuturilor acordate, dacă vom fi nevoiți să apelăm la acestea. Deficitul bugetar va fi afectat serios și de proiectele neeligibile refuzate de la plată de către UE ca urmare a documentațiilor întocmite greșit sau a nerespectării destinației folosirii banilor alocați pentru lucrările stabilite în documentele înainte spre decontare de mulți beneficiari, lucrări pentru care s-au achitat de la buget, în avans, sumele ce urma să le vireze UE.

În concluzie, creșterea economică propusă pentru 2016 este cam greu de realizat. Chiar dacă unii specialiști în domeniu, din instituții europene și mondiale apreciază că: „Întreaga situație face ca aprecierea PIB din 2016 să fie revizuită. Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană au o estimare de creștere de 4,2% (cum am mai arătat la începutul comentariului) pentru acest an (prognoză egală cu cea a Guvernului României), în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare vede o urcare de doar 4%. Anul trecut și la începutul acestui an estimările erau și de 4,3% și nu mai mici nici de 4,1%, însă situația s-a schimbat. Din păcate, având în vedere și stagnarea (sau chiar scăderea) producției agricole, este foarte posibil ca la sfârșitul anului să înregistrăm o creștere mai aproape de 3%, nu de 4%."

Sursa: Revista Capital

Lasă un comentariu