Școala - izvor de cultură și factor de civilizație

Distribuie pe:

Fenomenul educațional se desfășoară în mod organizat în cadrul școlii. Societatea a încredințat acestei instituții organizarea ansamblului de activități prin care se urmărește pregătirea factorului uman. Educația ce se face tinerei generații devine o condiție a dezvoltării societății. Școala a devenit tot mai legată de viața societății, în cadrul căreia exercită tot mai pronunțat o influență transformatoare. Această influență se manifestă pe planuri diverse. Școlii îi revine misiunea de a forma generațiile viitoare. E o misiune nobilă. Școala se adaptează tot mai bine acestei misiuni pe care societatea i-a încredințat-o. Căutările și experimentările izvorăsc din tendința generală de optimizare a procesului educativ. Crește rolul școlii în ansamblul factorilor care asigură dezvoltarea societății. Procesul de educare a individului are ca premisă fundamentală transmiterea elementelor de bază ale culturii și a ansamblului de valori care reglementează conduita umană. Acest proces se desfășoară prin intermediul școlii. Contribuind la însușirea de către generația tânără a valorilor culturale, a experienței generațiilor trecute și a deprinderilor de conduită în societate, școala a devenit „principalul izvor de cultură și factor de civilizație". Asimilarea culturii umane de către tânăra generație, a fondului de idei despre lume și viață acumulat de generațiile anterioare, constituie o necesitate de prim ordin. Fără încadrarea tineretului într-un proces organizat de educație devine imposibilă transmiterea experienței social-istorice a umanității, noilor generații și ca atare însăși continuitatea istoriei.

Actul educativ are ca un element constitutiv transmiterea valorilor culturii naționale și universale și afirmarea unor noi semnificații ale acestor valori. Contactul cu elementele vii, valoroase, ale moștenirii culturale pregătește spiritul uman pentru actul creator pe care e chemat să-l facă. Asimilarea culturii îndeplinește și o funcție stimulatoare. Maturizarea atinsă în contact cu valorile culturale chezășuiește crearea de noi valori culturale. Privit din această perspectivă, rolul școlii apare dublu: de transmitere a valorilor de până acum și de pregătire a tineretului pentru a crea noi valori ale civilizației. Funcția de pregătire a tineretului pentru actul creator în domeniul culturii sporește dinamismul fenomenului educațional. Școala are de îndeplinit un rol activ în făurirea progresului uman. Ea reprezintă, alături de alți factori, cultura epocii. Putem spune că școala este un „izvor de cultură", care antrenează într-un mod specific pe copil pentru viața socială. Ca factor de dezvoltare culturală a unei națiuni, școala nu se poate izola de celelalte instituții culturale. Ea este chemată să intre în curentul vieții pentru a se îmbogăți din contactul cu varietatea și complexitatea cea mare a realității.

Funcția culturală a școlii se realizează pe mai multe planuri: 1. Asimilarea valorilor culturale de către tânăra generație. Cunoașterea ansamblului de valori culturale contribuie la pregătirea tineretului pentru actul creator în domeniul cultural, pregătește deci subiectul actului cultural. 2. Difuzarea culturii în cadrul unor activități cultural-educative, conferințe, simpozioane, colocvii etc. 3. Crearea de valori culturale. Pe toate planurile, activitatea culturală a școlii are un caracter dinamic, deoarece școala dezvoltă copilul prin asimilarea valorilor culturale, pregătindu-l pentru activitatea creatoare în domeniul culturii. Prin acțiunea educativă desfășurată în mase, școala contribuie la perfecționarea comportamentului lor, iar prin activitatea creatoare a cadrelor didactice - sub raport științific și cultural - școala dă fenomenului cultural noi impulsuri de dezvoltare. Societatea se folosește de școală pentru a conserva și dezvolta sistemul de valori culturale.

Sarcina principală a școlii este de a forma omul, de a-i dezvolta posibilitățile înnăscute, de a pregăti elevii pentru a se adapta ușor și repede la situațiile noi în care vor fi puși în viață. În efortul pe care-l face școala de a-și modela structurile sale în funcție de nevoile societății se pun numeroase probleme: împletirea pregătirii școlare cu orientarea școlară și profesională, relația între învățământul de cultură generală și cel profesional etc. Dacă societatea modernă impune diversificarea învățământului, educatorilor le revine menirea de a veghea ca aceasta să nu se facă în dauna culturii generale. Pornind de la ideea că școala trebuie să-și sporească eforturile educative, e necesar ca activitatea didactică să fie orientată în acest sens. Educatorii trebuie să caute mijloace adecvate pentru a dezvolta în rândul tineretului spiritul de receptivitate față de valorile culturale, gustul pentru frumos și capacitatea de discernământ. În istoria culturii, școala a fost locul unde s-au plămădit conștiințele și s-au păstrat tradițiile cele mai nobile ale omenirii. Această funcție a fost îndeplinită de școală „de la academia lui Platon, până la marile universități".

Ca instituție socială menită să contribuie la transmiterea valorilor culturale, școala nu-și poate desfășura activitatea sa formativă decât într-o interacțiune judicios corelată cu celelalte formații instituționalizate ale societății care au sarcini culturale. Acțiunea educativă exercitată de teatru, cinematograf, filarmonică, de bibliotecile publice și căminele culturale, nu se izolează de acțiunea culturală organizată de școală. Aceste instituții cultural-educative acționează și pe plan școlar. Împreună cu mass-media, ele intervin în activitatea de lărgire a orizontului cultural al elevilor, oferind școlii largi posibilități de acțiune. Corelația școlii cu aceste instituții are un caracter funcțional. Ea ridică probleme pedagogice noi, pe care cercetarea științifică este chemată să le clarifice. Eficiența educativă a activității desfășurată de instituțiile cultural-educative în rândul tineretului nu se asigură nici ea în mod spontan. Pentru a spori eficiența educativă a activității instituțiilor cultural-educative în rândurile elevilor, este necesară intervenția activă a educatorului.

Analizând dimensiunile și conținutul activității educative pe care instituțiile cultural-educative o desfășoară în rândurile tineretului școlar se poate contura mai clar ansamblul influențelor exercitate asupra acestuia. Analiza funcțională a unor asemenea influențe lămurește și problema receptării de către tineretul școlar a valorilor culturale transmise prin intermediul lor. Legătura dintre școală și instituțiile cultural-educative este determinată de faptul că acestea din urmă participă la constituirea mediului educativ extern în care elevul își petrece timpul liber. Ele introduc în sfera influențelor educative valori noi, pe care școala le-ar putea introduce mai greu.

Lasă un comentariu