România „campioană la creşterea economică", dar şi la sărăcie!

În România „economia a crescut" an de an (mai ales în timpul guvernării lui Tăriceanu şi în trimestrul II din 2016, creştere record şi cea mai mare dintre ţările UE) însă, paradoxal este că populaţia trăieşte tot mai prost. Procentul celor care trăiesc în sărăcie sau la limita subzistenţei este tot mai accentuat. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică şi Eurostat „rata sărăciei din ţara noastră, de 24,6%, ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană", datele sunt din anul 2015. Mai exact, 2.885.000 de persoane se aflau în această situaţie neplăcută, în timp ce în Bulgaria 2.468.000 persoane, iar în Ungaria doar 1.878.000 persoane.

Guvernele perindate în fruntea ţării au anunţat şi anunţă programe care au rămas şi rămân pe hârtie, ele nefiind aplicate niciodată. Datele furnizate de Eurostat, preluate de revista „Capital", arată că „aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 la riscul de sărăcie şi excludere socială, în timp ce la nivelul UE procentul este de 24,4%, adică 122 milioane de persoane. La acest

capitol, lângă noi se află Bulgaria, cu 40,1% şi Grecia cu 36%, în timp ce cele mai reduse riscuri se găsesc în Cehia, cu 14,8%, Suedia cu 16,9% şi Olanda cu 17,1%. La nivelul întregii Uniuni Europene, numărul celor aflaţi în sărăcie severă se ridică la 41,1 milioane persoane, reprezentând 8,2% din totalul populaţiei."

Corina Creţu, comisar european pentru dezvoltare regională spune: „Sărăcia la sate este mult mai mare şi aceasta contribuie la creşterea totală a sărăciei, care arată că zona rurală reprezintă 45% din întreaga ţară. România are la dispoziţie peste 572 milioane de euro finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014-2020, disponibili pentru incluziunea socială şi reducerea sărăciei, însă la jumătatea anului 2016 gradul de absorbţie este zero. Nivelul foarte redus de absorbţie a fondurilor europene este o problemă pentru toate programele la care participăm şi a fost deja identificat drept un risc pentru creşterea economică de anul acesta şi de anul viitor (mai ales în condiţiile unor potenţiale reduceri a investiţiilor publice pentru a ne putea încadra în deficitul bugetar prognozat). Dar în cazul reducerii sărăciei, dezinteresul faţă de fondurile europene este de-a dreptul criminal în condiţiile în care vorbim de oameni, inclusiv copii, care suferă la propriu de inaniţie."

Un raport al World Vision arată că 66% dintre familiile din zona rurală nu au venituri suficiente pentru traiul zilnic, iar unul din opt copii merge, uneori, la culcare flămând. De altfel şi datele Ministerului Fondurilor Europene arată că jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Guvernul Cioloş a prezentat un program antisărăcie care ar trebui să reducă, până în 2020, numărul celor în risc de sărăcie cu peste 500 de mii. „Un obiectiv principal ar fi creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 şi 64 de ani de la 65,7% în 2014 până la 70% în 2020. La fel de important ar fi reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii, de la procentul de 18,1% în 2014 până la 11%, ca şi creşterea la 26,7% a ratei popu-laţiei cu vârsta între 30 şi 34 de ani cu educaţie terţiară."

Ce a „uitat" guvernul să amintească în programul său de măsuri pentru scăderea sărăciei este reducerea nivelului ridicat de taxe şi impozite, care a ajuns în 2015, conform Institutului Naţional de Statistică, la 19%, în creştere de la 16,5% în 2014. Scandalul lansat săptămâna trecută cu privire la dublarea taxelor plătite de salariaţi pentru CAS şi CASS demonstrează faptul că la Ministerul Finanţelor Publice se lucrează pe ascuns la programe nu pentru creşterea nivelului de trai, ci pentru mărirea birurilor plătite tot de cei cărora nu le ajunge salariul să-şi achite facturile la utilităţi şi impozitele către stat. Ministerul Finanţelor a declarat că nu ştie nimic despre această lucrătură pentru care a plătit secretarul de stat Gabriel Biriş, obligat să îşi dea demisia, chipurile principalul vinovat de întocmirea unui program cu privire la dublarea taxelor amintite pentru salariaţi. Oare ministrul Anca Dragu şi primul-ministru Dacian Cioloş să nu fi ştiut nimic, aşa cum au declarat public, ori s-au spălat pe mâini cu n-am ştiut, recunoscând că se lucrează la un program de simplificare a unor prevederi din Codul Fiscal cu privire la reaşezarea şi nu la mărirea impozitelor. Dragnea - PSD îl cheamă la raport pe primul-ministru Cioloş, iar liberalii, pe Anca Dragu, să explice ce e cu povestea majorării taxelor.

Conform Global Slavery Index pe anul 2016, datele culese din 167 de ţări arată că „45,8 milioane de persoane trăiesc într-o formă de sclavie, fiind incluse aici traficul de persoane, copiii soldaţi, munca forţată, prostituţia forţată sau utilizarea minorilor în comerţul de stupefiante." Raportul mai arată că „numărul celor incluşi în diferite forme de sclavie a crescut cu 28% faţă de acum doi ani. China (18, 3 milioane persoane), Pakistan (2,13 milioane persoane), Bangladesh (1,53 milioane persoane) sunt ţările cu cei mai mulţi sclavi moderni, sens în care pot fi incluse şi Coreea de Nord, Uzbekistan, Cambodgia, Hong Kong, Turcia etc. România se află pe locul 32 în clasament, cu un total de 80.200 de persoane, adică 0,4% din total."

Lasă un comentariu