Ne diferenţiem după vorbă şi port, după mulţimea formelor de manifestare, care ne scoate dintr-o anumită obişnuinţă. Şi în atâta diversitate există numeroase puncte comune, fire nevăzute care ne leagă în mod tainic unii de alţii. Nu e vorba numai de tradiţii sau obiceiuri, ci de modul în care fiinţa umană reuşeşte să fie atât de diversă. Ne-a binecuvântat Cel de Sus cu atâtea lucruri bune, ne-a îmbogăţit lada de zestre şi mai ales ne-a oferit un patrimoniu cultural atât de bogat, încât, în acest secol nu trebuie să mai căutăm, ci doar să verificăm ceea ce avem şi să promovăm. Întâlnirea între generaţii are un rol precis de a asigura veriga necesară între noi şi cei ce vin după noi. Cei tineri trebuie să găsească în moştenirea culturală un reper solid, o ancoră în conştiinţa neamului, un punct de plecare, într-o perioadă aşa de tulbure sau nesigură. Preluarea din mers a tot ce înseamnă tradiţie şi cultură reprezintă mai mult decât o necesitate, iar când aceasta este împletită cu bucuria de a fi părtaş, cu atât mai mare e împlinirea. O imensă ladă de zestre este patrimoniul cultural tradiţional, pe care din când în când o scoatem la lumină spre a oferi tuturor lumină de cunoaştere.
Un asemenea eveniment a avut în oraşul Sărmaşu, unde vineri, 26 august, s-a dat startul unei noi ediţii a Zilelor Oraşului, eveniment complex, diversificat pe mai multe paliere de activitate, în aşa fel încât mulţi dintre sărmăşeni şi oaspeţii lor să se regăsească. Sfinţirea steagului ce flutură în centrul oraşului, ridicarea pe catarg, cuvântul de bun venit al primarului, ing. Ioan Mocean, gândurile bune ale invitaţilor, distincţiile acordate au reprezentat doar începutul evenimentelor. În parcul central s-a muncit de cu zor pentru a se amenaja standuri tradiţionale, pentru fiecare localitate componentă în parte. O readucere în memoria participantului a unei lumi, încă prezente, dar poate mai puţin exploatate.
Şi pentru că vara asta a fost plină de evenimente culturale, Biblioteca Orăşenească „Liviu Rusu" a fost gazdă, în numeroase ocazii, pentru tinerii sărmăşeni care au dorit să înveţe sau să se perfecţioneze în diverse ramuri ale artei: unii au pictat pe sticlă, alţii pe vase de ceramică, alţii au desenat, iar cei interesaţi au reuşit să descopere tainele cusutului. O zi ca aceasta e numai bună pentru a-i premia pe cei mai buni. Astfel, doamna bibliotecar Dinuca Burian, împreună cu managerul Libris Braşov, Virgil Oniţa, le-au oferit premii constând în diplome, cărţi şi DVD-uri de dezvoltare personală, pentru cei mai merituoşi.
„Lada de zestre a bunicii" şi „Bucătăria bunicii" sunt cele două teme de bază, prin care s-a încercat transpunerea în cotidian a bucătăriei tradiţionale, dar şi a lucrurilor frumoase ce constituiau, odată, bogăţia neamului românesc. Fiecare localitate aparţinătoare şi-a amenajat un stand care a cuprins pe lângă costume, cusături, obiecte mai vechi sau mai noi şi o gamă extrem de variată de produse gastronomice, din bucătăria locală. Nu au lipsit palaneţele cu brânză, varză, prune, mălaiul, cozonacul, prăjitura cu nucă, produse de post sau produse culinare reprezentând o alternativă la ceea ce numim stil de viaţă şi alimentaţie sănătos, dar şi colaci şi pâine de casă. Bucătărese şi maestre la îmbinat gusturile, la îmbinat utilul cu plăcutul, au fost Aluas Elena, Sălăgean Maria, Albert Jutka - din Sarmaşu, Baciu Maria, Moldovan Rozalia şi Emilia Boia - Sărmăşel Gară, Coprean Maria şi Tomşa Susana din Sărmăşel, Pop Aurelia, Moldovan Veronica, Păcurar Maria, Linca Adriana, Rus Luminiţa, Blăjan Maria din Dâmbu, Cenan Olivia din Balda, care sunt totodată şi membre ale Grupul Folcloric Graiul Câmpiei. Şi cum poate o sărbătoare să fie deplină fără muzică? Prezenţi la standul Graiul Câmpiei, nu puteam să nu îmbinăm savoarea produselor cu muzica cea bună, cu ceteraşii locului, Giani şi Adi Moldovan, la ureche sau în gura lumii, Oana Bogdana Pop, Ovidiu Furnea, Ana Georgeta Balla, Narcisa Balla şi rapsodul Vasile Soporan au deschis apetitul pentru voie bună. Şi să nu credeţi că cei din Grupul Folcloric „Graiul Câmpiei" au rămas indiferenţi. Cetera face minuni atunci când e bine mânuită. S-a strigat la găină, s-a jucat steagul de nuntă, de către Laurean Pop din Vişinelu, s-a cântat, s-a povestit despre modul în care era sărbătorit pe vremuri Târgul de la Sărmaşu, s-a jucat şi astfel s-a mai pus un semn al trecerii noastre prin această lume.
