Ne diferențiem după vorbă și port, după mulțimea formelor de manifestare, care ne scoate dintr-o anumită obișnuință. Și în atâta diversitate există numeroase puncte comune, fire nevăzute care ne leagă în mod tainic unii de alții. Nu e vorba numai de tradiții sau obiceiuri, ci de modul în care ființa umană reușește să fie atât de diversă. Ne-a binecuvântat Cel de Sus cu atâtea lucruri bune, ne-a îmbogățit lada de zestre și mai ales ne oferit un patrimoniu cultural atât de bogat, încât, în acest secol nu trebuie să mai căutăm, ci doar să verificăm ceea ce avem și să promovăm. Întâlnirea între generații are un rol precis de a asigura veriga necesară între noi și cei ce vin după noi. Cei tineri trebuie să găsească în moștenirea culturală un reper solid, o ancoră în conștiința neamului, un punct de plecare, într-o perioadă așa de tulbure sau nesigură. Preluarea din mers a tot ce înseamnă tradiție și cultură reprezintă mai mult decât o necesitate, iar când aceasta este împletită cu bucuria de a fi părtaș, cu atât mai mare e împlinirea. O imensă ladă de zestre este patrimoniul cultural tradițional, pe care din când în când o scoatem la lumină spre a oferi tuturor lumină de cunoaștere.
Un asemenea eveniment a avut în orașul Sărmașu, unde vineri, 26 august, s-a dat startul unei noi ediții a Zilelor Orașului, eveniment complex, diversificat pe mai multe paliere de activitate, în așa fel încât mulți dintre sărmășeni și oaspeții lor să se regăsească. Sfințirea steagului ce flutură în centrul orașului, ridicarea pe catarg, cuvântul de bun venit al primarului, ing. Ioan Mocean, gândurile bune ale invitaților, distincțiile acordate au reprezentat doar începutul evenimentelor. În parcul central s-a muncit de cu zor pentru a se amenaja standuri tradiționale, pentru fiecare localitate componentă în parte. O readucere în memoria participantului a unei lumi, încă prezente, dar poate mai puțin exploatate.
Și pentru că vara asta a fost plină de evenimente culturale, Biblioteca Orășenească „Liviu Rusu" a fost gazdă, în numeroase ocazii, pentru tinerii sărmășeni care au dorit să învețe sau să se perfecționeze în diverse ramuri ale artei: unii au pictat pe sticlă, alții pe vase de ceramică, alții au desenat, iar cei interesați au reușit să descopere tainele cusutului. O zi ca aceasta e numai bună pentru a-i premia pe cei mai buni. Astfel, doamna bibliotecar Dinuca Burian, împreună cu managerul Libris Brașov, Virgil Onița, le-au oferit premii constând în diplome, cărți și DVD-uri de dezvoltare personală, pentru cei mai merituoși.
„Lada de zestre a bunicii" și „Bucătăria bunicii" sunt cele două teme de bază, prin care s-a încercat transpunerea în cotidian a bucătăriei tradiționale, dar și a lucrurilor frumoase ce constituiau, odată, bogăția neamului românesc. Fiecare localitate aparținătoare și-a amenajat un stand care a cuprins pe lângă costume, cusături, obiecte mai vechi sau mai noi și o gamă extrem de variată de produse gastronomice, din bucătăria locală. Nu au lipsit palanețele cu brânză, varză, prune, mălaiul, cozonacul, prăjitura cu nucă, produse de post sau produse culinare reprezentând o alternativă la ceea ce numim stil de viață și alimentație sănătos, dar și colaci și pâine de casă. Bucătărese și maestre la îmbinat gusturile, la îmbinat utilul cu plăcutul, au fost Aluas Elena, Sălăgean Maria, Albert Jutka - din Sarmașu, Baciu Maria, Moldovan Rozalia și Emilia Boia - Sărmășel Gară, Coprean Maria și Tomșa Susana din Sărmășel, Pop Aurelia, Moldovan Veronica, Păcurar Maria, Linca Adriana, Rus Luminița, Blăjan Maria din Dâmbu, Cenan Olivia din Balda, care sunt, totodată, și membre ale Grupul Folcloric Graiul Câmpiei.
Și cum poate o sărbătoare să fie deplină fără muzică? Prezenți la standul Graiul Câmpiei, nu puteam să nu îmbinăm savoarea produselor cu muzica cea bună, cu ceterașii locului, Giani și Adi Moldovan, la ureche sau în gura lumii, Oana Bogdana Pop, Ovidiu Furnea, Ana Georgeta Balla, Narcisa Balla și rapsodul Vasile Soporan au deschis apetitul pentru voie bună. Și să nu credeți că cei din Grupul Folcloric „Graiul Câmpiei" au rămas indiferenți. Cetera face minuni atunci când e bine mânuită. S-a strigat la găină, s-a jucat steagul de nuntă, de către Laurean Pop din Vișinelu, s-a cântat, s-a povestit despre modul în care era sărbătorit pe vremuri Târgul de la Sărmașu, s-a jucat și astfel s-a mai pus un semn al trecerii noastre prin această lume.
