George Coșbuc este încă unul dintre clasicii reconsiderați ai literaturii române și declarați „depășiți" de către majoritatea producătorilor de literatură postdecembristă și, mai ales, fesbukistă. În esență, noul curent literar, fesbukismul, în care își bălăcesc fericiți neputințele creative tot mai numeroși agramați, amenință cu distrugerea tuturor opreliștilor care ar putea să le deranjeze evoluția spre ocuparea, dacă nu a primului loc, măcar a unuia de pe podium… În consecință, și apropiindu-ne până spre Marin Preda, Augustin Buzura, Mihai Sin, Adrian Păunescu… și chiar mereu invocatul și adesea necititul Nichita Stănescu, precum și alți clasici mai… contemporani, de fapt, cam toată literatura din perioada '44 - '89 are, nu-i așa?, iz comunist, mulți scriitori fiind turnători-informatori la securitate, proletcultiști învederați și fani ai ideologiei comunist-ceaușiste… În concluzie: o literatură-dezastru, o literatură care a coborât ștacheta valorii până la a se autoelimina din istoria literară! Mai bine fără! Trebuie schimbat totul, ne trebuie o altă nouă literatură, fără mentalități de tip comunist și, cu deosebire, fără cenzură, doar avem libertate și democrație, doar avem mărinimoasa rețea de socializare Facebook, nu-i așa? Așadar, pe fesbuc, fraților și colegilor de breaslă, până nu e prea târziu! Cu lirica, înainteeeee, marș! Uraaaa! „A noastră e izbânda!", zise careva mai demult. Cine!? A, Coșbuc, „țărănistu"?
Ok, lasă…
Drept care, bine că venit '89-le de ne scăpă de eminescisme, coșbucisme, topîrcenisme, arghezisme, blagisme, blandianisme, sorescisme!... Preda, Breban, Sorescu, Sin, Bănulescu…? Creară o literatură de referință, toată, cam toate scrierile postbelice au doar valoare bună pentru a putea fi motivate reconsiderările! Ok-ok, ăștia sunt mai dincoace, dar alde Macedonski, Topîrceanu, Iosif, Anghel, Pillat ș. a., pot fi ignorați fără probleme? Cum de nu! Cât despre Coșbuuuuc… A, ăla cu Noi vrem pământ, Nunta Zamfirei, Iarna pe uliță, zis „poetul țăranilor?" Să apară ăsta pe Fesbuc? Hai, mă! Vetust, ca și ceilalți! Ce naiba, în era fesbukismului timpuriu spre înfloritoare viață și perenitate, deja începând să fie multilateral dezvoltat, ne întoarcem la Prin vișini vântul în grădină?
Păi, nici nu mai prea avem pomi fructiferi, așa că… Un depășit, încă un intrus în poezia actuală - oho!
Însă, convine - nu convine unora, George CoȘbuc, nu va fi niciodată un „depășit", ci, dimpotrivă, el va rămâne în istoria literaturii române ca un poet de referință, ca unul dintre scriitorii români care a impus în creația sa poetică o tehnică fără precedent, în realitate, unică în literatura noastră clasică și contemporană, și de-o prospețime luminos-relaxantă. El este și va rămâne „poetul de suflet", cel pe care îl regăsim cu plăcere și bucurie, în care ne regăsim pe noi și trăirile noastre, fără epatante figuri de stil, fără metaforizări inutile, fără a transforma sentimentele tinereții în psalmodieri erotice, dimpotrivă, totul existând într-o stare perfect naturală într-o atmosferă în care, peste puterea și voința noastră, ne implicăm sufletește încă de la primele versuri. Apoi: e suficient să i se pronunțe numele, fie și C. Boșcu, un pseudonim-anagramă cu care a debutat și, automat, ne vin în minte, dacă nu versuri, sigur câteva titluri de poezii. Pentru că, după Eminescu, el rămâne cea mai importantă și mai puternică individualitate lirică din literatura română, în primul rând datorită priceperii și talentului cu care a exploatat, până la a-l epuiza, întregul zăcământ de ritualuri, tradiții, întâmplări, momente, situații și obiceiuri din viața satului din nordul Ardealului. S-a mai spus: cel puțin din acest punct de vedere, poetul năsăudean este un caz unic în lirica românească, atât clasică, oricât s-ar forța lucrurile spre… altfel, cât și, mai ales, contemporană, respectiv cea considerată, în general, ca fiind un fel de maidan în perimetrul căruia limba română poate fi terfelită sau utilizată după chipul și asemănarea poetaștrilor de ocazie. Tot mai mulți și mai agramați. De talent nici nu mai poate fi vorba… (...)
