Mureșeni la Universitatea Populară de Vară „Nicolae Iorga", Vălenii de Munte, jud. Prahova (IV)

Distribuie pe:

Prof. univ. dr. Sergiu Iosipescu, de la Institutul de Istorie Militară, dr. Raluca Isopescu și dl. Georges Boisnard au conferențiat pe tema „România în primul război mondial". Desigur, fiecare dintre vorbitori, fâcând, după voie, trimiteri, unele comemorative, în istoria noastră. Dl Sergiu Iosipescu l-a și evocat pe acad. Ion Ghica (16 august 1816-1897), scriitor și om politic, care a fost de 5 ori președinte al Academiei Române care, din păcate, este scos din manualele de limba și literatura română. A vorbit și despre câteva filme documentare, făcute la începutul secolului al XX-lea, și pe care, câteva, le-am vizionat cu toții. Vizita țarului Rusiei la Constanța (1914), Funerariile Regelui Carol I (1914) etc. Despre Marele Război, acesta a spus că „a izbucnit între veri primari", fiindcă familiile monarhice erau înrudite. Dl Georges Boisnard a vorbit despre Regele Ferdinand la care „sentimentul datoriei a învins sentimentul personal". Domnia sa a invocat mai multe afirmații ale Regelui Ferdinand: „Tocmai de la această rasă germană am învățat să fiu credincios noului meu popor... Eu nu gândesc altfel de cum gândește această țară... Nu cunosc decât interesele țării... Unchiul meu (Regele Carol I - n.m.) nu a venit în România să facă o dinastie germană, ci să facă o dinastie română". Ca apoi, dl Georges Boisnard să conchidă: „Regele Ferdinand - omul sacrificiului suprem". D-na dr. Raluca Iosipescu, de la Institutul Național de Patrimoniu, a prezentat în power point „Inscripții pe pietre și borne de piatră" din Primul Război Mondial, din zona Soveja și Mărăști.

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu a susținut prelegerea cu titlul „Consiliul de Coroană de la Sinaia din 1916". Redau câteva fraze ale domniei sale: „Pentru a lua decizia ca România să intre în război de partea Antantei, Regele Ferdinand a trebuit mai întâi să se înfrângă pe sine... Mărirea ce ți-o urăm, sire, este să te încoronezi în Alba Iulia sau să mori pe Câmpia de la Turda (spusele lui Nicolae Filipescu)... Regele Ferdinand a fost, totuși, dintre cei patru regi, cel mai atașat de interesele României și poporului român... V-am așteptat o mie de ani și ați venit să nu ne mai despărțim niciodată (spusele lui I.C. Brătianu, prim- ministru al României, la 11 decembrie 1918, cu ocazia sosirii în Gara de Nord a delegației Transilvaniei)... Istoria nu se oprește niciodată."

Prof. univ. dr. Petre Țurlea a ținut o prelegere cu tema „1916-1918: curente politice în lumea românească". Spicuiesc câteva idei: „A început să apară lucrarea în 20 de volume „Făuritori ai României Mari", lucrare coordonată de dl Ioan Scurtu... Erau 3 curente în politica românească. 1. Curentul minimal, care era pentru neutralitatea României. Din el făceau parte: Titu Maiorescu, Teodor Rosetti etc. 2. Curent favorabil Puterilor Centrale (Marghiloman, Constantin Stere, Petru Carp, Ion Slavici etc.) Ei se temeau de Rusia și de posibilitatea ca în condițiile alăturării țării la Antantă, să nu se mai poată face eliberarea Basarabiei. 3. Curentul antantofil (Iorga, Take Ionescu, Brătianu, Titulescu etc.)... Marea majoritate a românilor erau pentru eliberarea Transilvaniei... Pregătirea sufletului pentru eliberarea Transilvaniei a fost Nicolae Iorga... Inclusiv în Transilvania exista un curent major, dominant, de unire cu România... în Transilvania, Universitatea Populară de Vară de la Vălenii de Munte a avut ecouri... Iorga a primit sute de scrisori din Transilvania unde se observă dorința românilor de unire....În perioada refugiului în Moldova, Iorga scoate la Iași, în 20.000 de exemplare, ziarul „Neamul Românesc", care se citea pe front, în tranșee...Țelurile din 1918 sunt și țelurile de acum... Vreau să cred că ne vom regăsi în 2018, într-o Românie Mare, refăcută." În altă zi, domnia sa a susținut și prelegerea cu tema „Recunoașterea internațională a României Mari".

Lasă un comentariu