Ca de fiecare dată, mulţime de credincioşi au luat parte, duminică, 25 septembrie, la slujba oficiată de prea-cucernicul părinte Ionel, cel care a ridicat, piatră cu piatră, biserica din satul Agrişteu şi pe cea din satul Filitelnic, localităţi ce aparţin de comuna Bălăuşeri.
Prin purtare aleasă, părintele a ştiut să şi-i apropie pe enoriaşi, care, la praznicele de peste an şi la sfintele liturghii din zilele de duminică, vin de te miri din cel colţ de ţară pentru a trece pragul bisericii, întru alinare şi mângâiere sufletească. Parcă anume, venirea unui oaspete neaşteptat, tocmai din America, a coincis cu predica după slujbă a părintelui Ionel, alături de care, pe toată perioada slujbei, a stat părintele Vasile Bota, redactor la ziarul „Cuvântul liber".
Părintele Ionel a relatat episodul biblic în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos - în urcarea Lui spre Golgota mântuirii neamului omenesc - să-i ducă învăţătura îşi alegea primii ucenici, primii apostoli, dar nu din oamenii puternici cu funcţii şi stare socială înaltă în acele vremuri ci, mai degrabă, din oameni simpli ce-şi câştigau pâinea cea de toate zilele cu trudă şi multă muncă.
Oaspetele a fost Nicolae Stoica, român stabilit în Texas, cu o vastă activitate de cercetare în fizică atomică nucleară la Houston, în zilele libere - cântăreţ la Biserica Ortodoxă din acel oraş, dorind să îmbrăţişeze haina preoţească şi să facă misiune în SUA. Reîntors pentru o scurtă vreme în ţară, a fost invitat de părintele Vasile Bota la Biserica din Agrişteu, unde am avut prilejul să-l cunoaştem şi să-l ascultăm pe acest cercetător român, care a scris două cărţi despre relaţia dintre ştiinţă şi religie, arătând în acest fel cum l-a descoperit, prin ştiinţă, pe Dumnezeu. Un om care lucrează în tehnologia de vârf din America ni s-a destăinuit despre revelaţia dumnezeiască, ştiut fiind că profesia oamenilor de ştiinţă se axează pe calcule şi formule. La rugămintea părintelui Vasile Bota, deşi timpul îi este drămuit, a ajuns şi la Agrişteu, vorbindu-le oamenilor din inimă despre bogăţia noastră de a avea în suflet lumina dumnezeiască, dar şi despre faptul că nu sfătuieşte pe nimeni să plece din ţară, fiindcă, deşi din punct de vedere material poţi să ajungi să te realizezi, sufleteşte simţi golul imens al dezrădăcinării. America este un „turn Babel" al tuturor religiilor, în primul rând protestanţii şi neoprotestanţii, care domină peisajul religiilor în America, urmaţi de catolici, pe când ortodoxia noastră este de fapt cel mai mic grup creştin din America - în jur de două milioane de creştini ortodocşi la 300 de milioane de americani. Ce l-a frapat când a ajuns în America a fost faptul că cei de acolo nu ştiu nimic despre ortodoxie. La un moment dat, când unii dintre ei ar vrea să plece, de exemplu din neoprotestantism, să se întoarcă la o religie mai profundă, adevărată, ajung să îmbrăţişeze ortodoxia care, chiar dacă este grupul cel mai mic în SUA, „este grupul cu dinamica de creştere cea mai mare, în timp ce toate celelalte religii sunt în descreştere, lumea e în răcire, iar depărtarea de Dumnezeu este tot mai accentuată." Mulţi dintre creştinii ortodocşi din SUA - preciza dl Stoica - sunt urmaşii emigranţilor plecaţi din ţările ortodoxe, numărul americanilor care se convertesc la ortodoxie fiind în continuă creştere. Ce au în comun ştiinţa şi religia? Potrivit cercetătorului român în America, „lumina naturală, obiect de cercetare al ştiinţei, este determinată de lumina primordială, a dumnezeirii, aceasta fiind relaţia corectă între ştiinţă şi creştinism".
După slujbă a avut loc o agapă, în semn de omagiere a celor cinci ani trecuţi de la sfinţirea Bisericii din Agrişteu, iar după liturghie, profesoara de muzică Daniela Vlad a interpretat, în primă audiţie, două pricesne, spre încântarea tuturor celor prezenţi.
