Contestate mai mult de politicieni, biotehnologiile pot rezolva o posibilă criză alimentară la nivel mondial. Foamea populației din lumea a treia poate fi astâmpărată și cu alimente obținute din plante modificate genetic, rezistente la boli și dăunători, puțin pretențioase la condițiile de mediu. De câțiva ani, în lumea modernă, mâncarea procesată este încărcată cu reziduuri din pesticide, de E-uri nocive, dovadă stau tot mai numeroase cazuri de cancer.
De remarcat că, în municipiul Târgu-Mureș, funcționează un laborator modern, al doilea din România la capitolul performanță în analize, destinat determinării reziduurilor din pesticide în produsele vegetale.
Dr. ing. Marian Pogăcean - directorul Unității fitosanitare Mureș, o personalitate cunoscută în țară pentru competența profesională în domeniul pesticidelor, cu un stagiu îndelungat în calitate de cercetător științific pe acest domeniu la Stațiunea Zootehnică din Târgu-Mureș, cunoscut mureșenilor și prin emisiunea de la Radio Târgu-Mureș „Părerea ta" - ne declara că analizele efectuate la laboratorul amintit sunt foarte scumpe, că surprizele apar la produsele agricole oferite pe piața liberă de micii producători agricoli, foarte rar în lanțurile de supermarketuri. Mărfurile din import și cele provenite din ferme românești specializate sunt mult mai sigure din punct de vedere fitosanitar, pe motivul că micul producător agricol din România face tratamente fitosanitare la culturile cultivate în grădina de lângă casă, „după ureche", fără niciun control riguros asupra procentelor de substanță activă, pe când, la fermele specializate din exterior și intern tratamentele fitosanitare sunt sub controlul specialiștilor, iar la livrare se eliberează un certificat de calitate. De multe ori, în dorința de a ieși pe piață cât mai curând, cu marfă aparent sănătoasă, micul producător își tratează producția cu o supradoză de pesticide, fără să țină cont de timpul de repaus, obligatoriu de la tratament până la recoltare. A se observa doar comportamentul mustului obținut din struguri tratați împotriva putregaiului cu puțin timp înainte de recoltat.
Pe de altă parte, ne confruntăm cu o isterie provocată de cultura plantelor modificate genetic, permise a se cultiva în statele cu o puternică industrie alimentară. În România, devenită colonie economică a Uniunii Europene, nu sunt admise în cultură plantele modificate genetic, doar cele care presupun o mulțime de tratamente chimice împotriva bolilor și a dăunătorilor. De pildă, soia modificată genetic, o adevărată „uzină vie", producătoare de ulei alimentar și proteină pentru hrana omului și animalelor, este interzisă a se cultiva pe pământul României. Să fim noi sănătoși cât de multă soia modificată genetic am băgat în noi prin carnea de pui crescuți în sistem industrial, hrăniți cu nutrețuri combinate care conțin șroturi de soia modificată generic, importate din SUA și Brazilia, țări unde aceste culturi sunt admise. Dacă, în America, cercetarea științifică nu a descoperit efecte toxice la oamenii care s-au hrănit cu aceste alimente, de ce la noi soia modificată genetic este interzisă, pe considerente economice, mai ales politice? În dorința de a nu ne supăra stăpânii printr-o concurență pe piața alimentară cu marile concerne agroalimentare, mai ales pe cele din industria chimică din lumea capitalistă, realizatoare de profituri uriașe, s-a interzis această cultură „de aur".
N-am înțeles de ce fermierii din America, Asia, Europa au dreptul să cultive plante modificate genetic; de ce state precum SUA, Brazilia, Argentina, India, China, Canada, Africa de Sud, și alte 29 state puternice din punct de vedere economic își pot permite să obțină și să exporte hrană din plante modificate genetic?
În România, din 1988, stăpânirea din UE mai permite să se cultive porumb modificat genetic - MON 810 - cu sămânță produsă de un important concern internațional. Modificarea genetică la acest hibrid este destinată să protejeze recolta de sfredelitorul european al porumbului.
Deci, cu anumite derogări acordate Companiilor internaționale, totuși, se pot cultiva plante modificate genetic și la noi. (Să mai spună cineva că nu suntem colonie economică!). Faptul că introducerea pe piața UE a OMG-urilor și utilizarea lor în produse derivate în lanțul alimentar și furajer cu autorizare specială, acordată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, demonstrează că nu există niciun risc în cultivarea și folosirea plantelor
