Dl. Radu Boroianu, președinte al Institutului Cultural Român, d-na dr. Georgeta Filitti, dl. Georges Boisnard, dl. Sergiu Iosipescu, în prezența d-nei Anca Hogea - director general adjunct la Castelul Peleș, de la Sinaia (locul desfășurării unei zile de comunicări) și dl. Constantin Stere, ca și moderator, au susținut, într-un colocviu, cuvântări pe marginea temei „150 de ani de la venirea Princepelui Carol în România". Dl. Radu Boroianu a vorbit despre Carol I - „întemeitorul", Ferdinand -„întregitoriul", Carol al II-lea -„voievodul culturii" și Mihai - „cel care s-a jertfit și se jertfește încă". Doamna Georgeta Filitti a vorbit despre Ferdinand, „un intelectual prin excelemță, pe care soarta îl ridică pe un tron", un „om închis în sine dar de o noblețe deosebită", care „a dat dovadă de un patriotism singular în istoria noastră". Dl. Georges Boisnard a vorbit despre Proclamarea Regatului României și încoronarea lui Carol I, Rege al României, punându-i-se pe cap o coroană de oțel, făurită dintr-un tun turcesc, capturat la Plevna... Carol al II-lea a fost unul dintre cei mai inteligenți oameni ai timpului său (spusele politicianului Constantin Stere). Dl. Sergiu Iosipescu a vorbit despre „Carol I, cel înțelept". Tot la Peleș, într-o sală de festivități din castel, poetul-academician Valeriu Matei a pregătit (fiind și protagonist) un spectacol de poezie eminesciană „Nu credeam să-nvăț a muri vreodată", într-un trio din care au mai făcut parte actorul Nicolae Jelescu și interpretul folk Viorel Burlacu. Aceasta nu înainte de a spune că „Eminescu a fost cel mai mare poet lirico-filosofic pe care l-a dat literatura", menționând că „una a fost literatura românească până la Eminescu și alta după Eminescu". În altă zi, la Centrul Cultural din Vălenii de Munte, acolo unde s-au desfășurat majoritatea conferințelor, dl. prof. dr. Al. I. Bădulescu a ținut prelegerea „Restaurarea ansamblului Peleș din Sinaia, după 40 de ani", acțiune amplă și anevoioasă, desfășurată în anul 1978, în timpul record de 5 luni de către Trustul de Construcții „Carpați" (au fost 2 luni înainte și 2 luni după, luni necesare pentru evacuare și, ulterior, aducerea celor 60.000 de piese - bunuri, la și de la Posada, locul de păstrare temporară, loc aflat la 5 km de Sinaia). De asemenea, dl. Mircea Cosma, președinte al Societății Cultural - Istorice „Mihai Viteazul", fost președinte al Consiliului Județean Prahova, a vorbit despre Programul Național „România 100", cu acțiunile propuse de Consiliul Județean Prahova „pentru aniversarea, la 1 Decembrie 2018, a 100 de ani de la crearea statului național, unitar, român". Tot în acestă idee a vorbit și dl. Florin Daniel Șandru, secretar de stat de la Cancelaria Primului-ministru, coordonator al Compartimentului „Centenar", care a spus: „Gândim strategia pentru Programul „Centenar"... Vor fi consultate toate personalitățile marcante... „Centenar" nu este numai un proiect al Guvernului... Trebuie să fie un efort de societate... Sărbătorirea centenarului trebuie să fie și o parte de cum vrem să arate România modernă... Trebuie să gândim și cum va arăta România următoarei sute de ani..."
Pavel Șușară, critic de artă, a conferențiat pe tema „Constantin Brâncuși sau despre sculptura fără istorie". Iată câteva idei din conferință: „Chiar Nicolae Iorga a scris în «Contemporanul» de «șarlatanul Tristan Tzara»... Mai târziu s-a scris negativist și despre Tudor Arghezi... De la bun început la fel s-a scris și despre Constantin Brâncuși... Brâncuși a fost inclus și el la început în categoria «stricătorilor» și «șarlatanilor»... Brâncuși s-a ocupat toată viața cu stricarea sculpturii, pentru a reface natura tridimensionalului... Constantin Brâncuși vine din spațiul răsăritean, dintr-o zonă de confesiune creștină în variantă orientală, dar sculptura sa e exclusiv occidentală... La el Dumnezeu e energetic nu vizual... Brâncuși iese din gravitațional... Face un pas înapoi, dinspre corpul uman către tipologic, generic («Sărutul», «Cumințenia pământului» etc)... A produs ruptura între retorica statuarului clasic și noua retorică a spațiului tridimensional... Brâncuși nu e un sculptor abstract... La el are loc ieșirea din previzibil... Se produce esențializarea formelor («Măiastra») etc."
Au mai susținut prelegeri: Iosif Herlo, președintele Asociației Culturale „Alexandru Ioan Cuza" din Heidelberg, „Ideea de unire la Alexandru Ioan Cuza"; Octavian Onea, „Templul brâncușian din Tg. Jiu"; Dr. Av. Iosif Friedmann-Nicolescu, „Nicolae Iorga - două opere fundamentale: „Acțiunea militară a României: În Bulgaria cu ostașii noștri" (1913) și „După întoarcerea la regimul de partid-Isprava" (1932)"; Dr. Irina Dragnea-Comișel despre subiectul-carte „Gheorghe Comișel (1885-1955), o viață dedicată școlii și muzicii corale românești" etc.
Dintre manifestările culturale care și-au găsit loc în cadrul programului Universității Populare de Vară din acest an a fost și spectacolul „Vecernia regală" de Valeriu Matei, pus în scenă de unicul Teatru de Poezie din Europa, „Alexe Mateevici" din Chișinău (actori: Nicolae Jelescu, Margareta Nazarchevici, Ludmila Bodnaru, Dumitru Sârbu, Lidia Irodoi, Regia: Nicolae Jelescu, scenografia: Iurie Matei, coloana sonoră: Elena Vieru). S-a vizitat, de asemenea, comuna Drajna, unde s-au depus coroane de flori cu tricolor la Monumentul Eroilor din localitate, s-a ținut un TE DEUM în memoria lor, gazdele, deosebit de ospitaliere, oferind și un program artistic, folcloric. În această perioadă au avut loc și Zilele Orașului Vălenii de Munte, ce a coincis cu sărbătoarea de Sfântă Mărie Mare, când, în sunet de muzică de fanfară, a avut loc în centrul localității o paradă a portului popular. Desigur, s-a vizitat și Casa Memorială „Nicolae Iorga" etc. Toate acestea în memoria faptelor lui Nicolae Iorga (1871-1940), acest „drumeț în calea lupilor".
„Au fost tăind un brad bătrân. Fiindcă făcea prea multă umbră". Umbra lui Nicolae Iorga, cel care a scris peste 1.250 de cărți și 25.000 de de articole și studii etc. etc., a fost una de lumină, de adevăr și dreptate, pentru spiritul românesc și națiunea română. George Călinescu spunea: „Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului al XX-lea, «rolul lui Voltaire»".
Spuneam în titlul acestui material depre o participare mureșeană, fiind prezenți dl. Nicolae Băciuț, scriitor cunoscut, director al Direcției Județene pentru Cultură Mureș, și subsemnatul, fiecare având parte, în contexte diferite, de recitaluri de poezie și de discuții deosebit de fructuoase pe teme istorice și culturale, cu majoritatea lectorilor participanți. Într-un cadru foarte restrâns, la propunerea și în organizarea lui Nicolae Băciuț, s-a vizitat Casa Memorială „Nichita Stănescu" și Muzeul Județean de Artă Plastică din Ploiești și s-a mers într-o vizită de prietenie scriitoricească la Brebu, la casa de vacanță a soților scriitori, Ana Blandiana și Romulus Rusan.
Trecând munții cu prietenul Nicolae Băciuț, și într-un sens și în celălalt, ne-am gândit la jertfa de milenii a acestui popor, la dorința lui de a fi liber, neatârnat, de a fi unit, de a-și duce traiul în pace și prosperitate, după pofta inimii.
