Revista „Capital" a realizat un studiu (demers) cu specialiști din domeniul sindical, care de mulți ani s-au ocupat de recalcularea a numeroase pensii stabilite incorect. S-a întocmit un tabel care arată modul de calcul al pensiei pentru orice angajat român care poate afla ce pensie va avea la sfârșitul activității. În tabelul respectiv este redat, începând cu 1969 și până la sfârșitul lunii iunie 2016, calculul (pentru lunile lucrate în fiecare an) pensiei de asigurări sociale și o pensie suplimentară (până în 2001, de atunci nu s-a mai reținut), punctajul pentru fiecare an în parte. În acest exemplu este dat „un lucrător român cu diplomă de bacalaureat care se pensionează astăzi, după ce a încasat toată viața salariul minim în România și a cotizat peste 46 de ani la fondul de pensii și încasează o pensie de doar 658 de lei pe lună."
Trebuie să precizăm că salariul minim în 1969 a fost de 700 de lei, în 1990 acesta era maximum de 2.000 de lei, iar în 2016 salariul minim pe economie este de 1.250 de lei. Calculul din care a rezultat pensia de 658 de lei este: „perioada de cotizare: 46,83 ani, vechimea completă: 35 de ani, punctajul mediu anual: 24,69: 35 de ani = 0,70552 puncte de pensie, valoarea punctului de pensie 871,7 lei, indice de corecție conform Legii nr. 380/2013: 1,07; punctaj mediu anual cu tot cu indicele de corecție: 070552 x 1,07 = 0,75490; cuantumul total pensie: 0,75490 x 871,7 = 658 lei/lună.
Deci, sistemul de pensii actual nu dă șanse reale românilor la un trai decent la bătrânețe. Cauzele sunt mai multe, între care se numără, în mod special, nivelul salarizării cât și al cotizării.
Astfel, în România sunt cele mai mici pensii din Uniunea Europeană. Mai exact, „pensia medie în România este printre cele mai mici din Europa, la un nivel de 190 de euro. Cel mai bine la acest capitol stă Luxemburgul, unde pensia medie ajunge la 3.000 de euro. Adică, de aproape 15 ori mai mare decât a unui pensionar din țara noastră. În Italia pensia medie este de 1.140 de euro, în Franța de 1.100 de euro, în Spania de 880 de euro, în Polonia de 440 euro, în Cehia de 400 euro."
La sfârșitul anului 2015, potrivit Institutului Național de Statistică, în România existau 5,2 milioane de pensionari, iar pensia medie era de 894 de lei. Vârsta standard de pensionare în prezent este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.
Stagiul minim de cotizare atât pentru femei cât și pentru bărbați este de 15 ani. „Toți pensionarii sistemului public de pensii, indiferent de data înscrierii la pensie, beneficiază de pensia minimă garantată în valoare de 400 de lei, în situația în care cuantumul pensiei se situează sub nivelul pensiei sociale minime garantate.
Pensia pentru limita de vârstă se cuvine asiguraților care îndeplinesc în mod cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public. În cazul pensionării anticipate, acesta se poate realiza cu cel mult 5 ani înaintea împliniri vârstei standard."
În concluzie, guvernele și politicienii de la noi, în special Victor Ponta, fostul prim-ministru și PSD-iștilor le place să se laude cu creșterile economice, care de fapt, se datorează consumului și nu investițiilor și înființării de noi locuri de muncă, deoarece nivelul de trai al românilor stă pe loc. Atâta timp cât pensia medie și salariile sunt de aproape 5 ori mai mici decât în Spania și de aproape trei ori mai mici decât în Polonia, comentariile sunt de prisos. Parlamentarii, aleșii locali au grijă să-și sporească continuu lefurile și indemnizațiile, pensiile nesimțite, în timp ce 2,5 milioane de persoane trăiesc sub limita sărăciei, iar alte 2,2 milioane sunt la limita acesteia. La aceștia se mai adaugă circa 4 milioane de români plecați din țară să muncească în țările mai dezvoltate, care trimit milioane de euro celor rămași acasă, bani care se duc pe consum și plata impozitelor și taxelor la stat din care se înfruptă, pe căi necinstite (corupția prosperă, cu toate acțiunile DNA, criticate de mulți parlamentari), de prea mulți dintre cei care atacă justiția, susținând că e mai „rea" ca pe timpul lui Ceaușescu, unii comparând DNA și serviciile cu poliția politică de pe vremurile apuse, pentru simplul fapt că le cere socoteală, prin ce căi au acumulat, în câțiva ani, averi fabuloase, care prin muncă cinstită nu se obțin într-o întreagă viață.
P.S. La unele posturi TV, invitata Cristiana Anghel, senator, în prezent numai ea știe la care partid activează, susține că a depus un proiect de lege la Senat în care a propus (dacă va fi adoptat) majorarea de la 1 ianuarie 2017, a pachetului de pensie cu 45%, ca și abrogarea prevederii privind impozitarea pensiilor și a plății CAS, propuneri susținute și de parlamentarii PSD și chiar cei ai PNL.
Interesantă propunere venită acum, când se apropie alegerile parlamentare. Am crede în gândurile bune ale parlamentarilor, ale celor din partidele mari, dacă propunerile senatoarei Cristiana Anghel ar fi votate acum înainte de încheierea mandatului actualului Parlament. În 2017 e greu de crezut că vor mai fi adoptate de noul Parlament, pe care suntem siguri că nu-l va mai interesa soarta năpăstuiților pensionari cu pensii de până la 1.250 de lei.
Aceste propuneri nu sunt susținute de Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal (și aplicarea măsurii ca TVA să se reducă la 19%) motivându-și aplicarea acestor măsuri, de la 1 ianuarie 2017, cu neacoperirea sumelor respective de la buget, cu toată creșterea PIB bazată pe consum nu pe productivitate.
