Din galeria cu oameni de ispravă

Într-o sâmbătă seară, un oarecare milionar necredincios a poruncit angajaților săi ca a doua zi, duminică, să vină toți la descărcarea unei nave.

- Domnule, spuse cu cea mai mare liniște un tânăr, conform conștiinței mele, eu nu pot lucra în zi de duminică.

- Cunoști regulamentele întreprinderii?, întreabă patronul.

- Da, desigur. Le cunosc bine. Pot să vă spun că mai am și o mamă în vârstă și neputincioasă de întreținut. Cu toate acestea, trebuie să vă spun că nu pot lucra duminica.

Imediat a fost concediat.

Într-o zi, la patronul necredincios vine un alt bancher și acesta îl întreabă dacă nu cunoaște vreun om de încredere pentru a-l angaja pe post de casier la o bancă nouă. Atunci milionarul din poveste îl propune tocmai pe tânărul pe care el îl concediase. Bancherul însă îl întreabă:

- Dar acesta nu e tocmai acela pe care tu l-ai concediat?

- Ba da. Eu l-am concediat pentru că nu a acceptat să lucreze duminica. Însă să știi de la mine că un tânăr care este în stare să-și piardă locul de muncă pentru a-și respecta conștiința, nu poate fi decât un casier foarte onest. Iar tânărul a fost angajat.

 

Din volumul: „UN SUSPIN, O RUGĂCIUNE", în curs de apariție la Editura „VATRA VECHE" - Târgu-Mureș 

Lasă un comentariu