Rusia finanțează organizația revizionistă maghiară 64 de Comitate

În ultimii ani, membri ai Mișcării Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate (HVIM) au deturnat mitinguri, s-au încăierat cu jandarmii, au vrut să detoneze o bombă artizanală în mijlocul unei parade militare și să arunce în aer o conductă de gaze care leagă Ardealul de restul țării. Doi dintre liderii locali ai HVIM sunt judecați în prezent pentru

presupuse acte de terorism, în timp ce liderii din Ungaria sunt declarați indezirabili pe teritoriul României. RISE Project a investigat o parte din activitățile aceste organizații fantome și a aflat că în spatele ei stă un lanț de interese care trece prin Budapesta și se oprește la Moscova. Organizația nu a fost înființată oficial în România, dar fondatorii săi, Zagyva Gyorgy Gyula și Toroczkai Laszlo, o dirijează din exterior. Ambii sunt declarați indezirabili în România, Serbia și Slovacia, iar doi dintre oamenii lor sunt judecați pentru terorism după ce au plănuit atentate cu bombă în Transilvania.

Activiștii și simpatizanții HVIM din România sunt fie mici afaceriști, fie politicieni mărunți la nivel local, dezvăluie RISE Project. Cel mai activ nucleu HVIM se află în Târgu Secuiesc. De-acolo, Beke Istvan Attila și frații Szocs Zoltan și Szocs Csongor, toți trei cetățeni români de etnie maghiară, coordonează activitatea organizației fantomă. Al doilea om din ierarhie, Lokodi Ferenc Attila, a fost mulți ani consilier local în Oradea și a deținut, în paralel, o platformă naționalistă online, înregistrată oficial în Canada. Liderul din Odorheiu Secuiesc este și el funcționar public la o agenție a Ministerului Agriculturii. Alți membri ai organizației au încercat la alegerile din ultimii ani să obțină diferite poziții în administrația locală din Târgu-Mureș, Miercurea Ciuc și în alte orașe. În general, micii afaceriști din România care susțin HVIM au magazine, crescătorii de ciuperci, firme de reparații sau de transport.

Organizația fantomă se finanțează, în principal, din contribuțiile membrilor, dar o sursă externă constant de fonduri este, indirect, chiar statul maghiar. În Ungaria, partidele parlamentare au câte o fundație proprie care primește anual bani publici în funcție de numărul de aleși. Aceste fundații finanțează, la rândul lor, diferite proiecte. Printre beneficiarii fondurilor fundației Jobbik, partid ultranaționalist maghiar, s-a numărat și HVIM România, care a primit bani ca să organizeze tabere tematice în Ardeal, adică reuniunile clandestine despre care SRI susține că sunt de fapt baze de antrenament paramilitare. Filiera rusească Zagyva Gyorgy Gyula, liderul suprem al organizației, a fost observator la alegerile prezidențiale din Abhazia din 2011. Contactat de RISE Project, el a spus că a fost trimis pe postul de observator de un ONG internațional specializat în monitorizarea alegerilor: European Center for Geopolitical Analysis. L-a angajat atunci Mateusz Piskorski, un politician polonez apropiat de cercurile de putere din Moscova acuzat în acest an la Varșovia de spionaj în favoarea Rusiei. SRI l-a interceptat anul trecut pe Szocs Zoltan, șeful local al HVIM, arestat oficial pentru activități de teorism, discutând despre surse externe de finanțare.

„Dar cât e de sigur că ne-ar susține?" Sebestyen Teleki Istvan: „Rușii? Foarte sigur. Doar că așteptă să existe o organizație puternică care să și arate ceva." Interlocutorul lui Szocs era Sebestyen Teleki Istvan, un maghiar discret stabilit la Zurich, în Elveția. El este cel care a scris „Manualul Luptătorului pentru Libertate", un document care-i învață pe membrii HVIM ce strategii trebuie să aplice, inclusiv tactici de sabotaj.

Lasă un comentariu