EMOȚII DE TOAMNĂ, LA PUNȚI DE LUMINĂ…

Peste „Punți de lumină" am trecut,

mână în mână.

Deasupra noastră am ridicat Tricolorul,

Cât limbi de foc s-au pogorât peste creștete.

Ce liniște, Doamne, ce liniște!

Niciun glonț de-argint să ucidă

pasărea înflorită pe cerul gurii…

…Versurile poetei Armina Flavia Adam surprind, exemplar și sintetic, încărcătura emoțională sub care se plasează cea mai recentă ediție a „Punților de lumină", proiect cultural - inițiat și promovat de scriitoarea și jurnalista Mariana Cristescu - afirmându-se tot mai pregnant în spațiul spiritualității mureșene și dobândind, „pas cu pas", noi deschideri spre universalitate.

„Actul de cultură este documentul nostru identitar, fără termen de valabilitate, o carte de vizită cu care ne putem oricând legitima în fața lumii", remarca vicepreședintele Consiliului Județean Mureș, domnul Alexandru Câmpean, în debutul manifestării desfășurate vineri, 7 octombrie, la sala Tonizta a Hotelului Continental din Târgu-Mureș, un eveniment organizat de Asociația Culturală „Punți de lumină" - președinte Mariana Cristescu, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România - președinte Doru Dinu Glăvan, Despărțământul Central Județean Mureș al ASTREI - președinte Lazăr Lădariu, și Liga Scriitorilor Români, filiala Mureș - președinte Mircea Dorin Istrate.

Imnul Național și Imnul ASTREI au ridicat publicul în picioare - „deasupra noastră am ridicat Tricolorul", iar Tatăl Nostru, rostit de preot dr. Gheorghe Nicolae Șincan - ne-a reamintit tuturor că „lumea de azi are trebuință de sfinți", fiindcă „unde este Dumnezeu, nu e lipsă de nimic" - „ce liniște, Doamne, ce liniște…!"

…Și ce dureroasă aducere aminte, „ce liniște, Doamne, ce liniște", în ruginiul aducător de melancolii al lui Brumar, vegheat de lumina palidă a lumânării, sub semnul căreia părintele Șincan a oficiat o slujbă de pomenire a celui care a fost traducător, avocat, intelectual desăvârșit și „om al cetății", Nicolae Dan Cetină, mult prea devreme chemat pe tărâmul de „pulberi stelare", dar rămas „în amiaza vieții și a aducerii aminte" - …„pasăre înflorită pe cerul gurii". Îndârjita sa lucrare întru „îndreptarea minții" a fost evocată de dr. Valentin Marica: „Ceea ce a întreprins Dan Cetină are temeinicie. Riguros, cordial, de o sobrietate discretă, volumele sale, versiuni în limba română ale celor mai importante cărți ale războiului, reprezintă memoria lumii", afirma reputatul filolog mureșean despre prodigioasa activitate de traducător din engleză în română a lui Dan Cetină, în ale cărui tălmăciri („Alianța diavolilor", „Oamenii monumentelor", „Camarazi de război" sunt doar câteva) prof. univ. dr. Cornel Sigmirean deslușea tot atâtea „provocări în istoriografia dedicată celui de Al Doilea Război Mondial, prin analiza unor evenimente ce au schimbat în mare parte geografia Europei de Est".

Prezența la eveniment a reputatului cărturar prof. univ. dr. Honoris Causa Onufrie Vințeler a readus în discuție „nevoia și raportarea la modele", după cum afirma președintele ASTREI mureșene, Lazăr Lădariu, prilejuind și un emoționant elogiu adus venerabilului reprezentant al elitei universitare clujene, de doamna Voichița Pălăcean-Vereș, autoare a volumului „Întâlniri cu profesorul Onufrie Vințeler", și de dr. Florin Bengean, care l-a prezentat pe distinsul oaspete „nu doar ca un dascăl destoinic, entuziast și priceput, ci și un părinte bun și iertător al studenților săi, un adevărat ctitor de suflete, impresionând prin cordialitatea și optimismul său viguros, înzestrat cu o natură generoasă și plină de omenie, integru, dezinteresat, realist, asociabil la cauze și acțiuni de înaltă ținută, călăuzitor pe calea binelui, a adevărului și a muncii cinstite".

În „teancul" de cărți și publicații orânduite (și de această dată) cu pricepere și profesionalism de doamna Elena Horhat de la Librăria „Mihai Eminescu" din Târgu-Mureș, au fost expuse, printre altele, „Un suspin, o rugăciune - Resurse cu tâlc pentru adormit copii și trezit adulți", „o carte optimistă", după cum o caracteriza chiar autorul ei, preot dr. Gheorghe- Nicolae Șincan, „Între lumi - Convorbiri cu Nicolae Steinhardt" - autor dr. Nicolae Băciuț, cuprinzând, potrivit autorului, „mărturisiri copleșitoare despre istoria națională și despre istoria literaturii, într-o corespondență cu unul dintre indezirabilii regimului apus", mereu actuala „Veghe" a lui Lazăr Lădariu, un recent număr al publicației „Banchetul" - Revista Fundației Culturale „Ion D. Sârbu" din Petroșani, al cărui redactor-șef, Dumitru Velea, este și autorul volumului „Cuvinte fără orizont", cele două volume ale lucrării „Oglinda Ligii Scriitorilor Români" - publicată la Editura Napoca Nova și realizată de Voichița Pălăcean-Vereș, la 10 ani de la înființarea Ligii, „Antologia concursului internațional de creație artistică pentru trofeul Aripi de primăvară" lucrare coordonată de Mihaela Rașcu și apărută la Editura „Vatra veche" a lui Nicolae Băciuț, sub egida Fundației Alpha Transilvană, „Zece povești de care să-ți amintești" - autoare Mihaela Rașcu, „Cronica Timpului" - publicație de cultură, atitudine și performanță a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - director general Doru Dinu Glăvan, redactor-șef Rodica Subțirelu, și, nu în ultimul rând, volumul „Valeriu Gafencu - o biografie a sfântului închisorilor", prezentată de autorul acestuia, dr. ist. Ionuț Țene, drept „istoria unui student care a ales calea grea și îngustă a răscumpărării jertfelnice a păcatelor și mântuirii neamului creștinesc de sub mareea întunericului și bolșevismului, un gest de recuperare a unei istorii ocultate".

Antologia „George Coșbuc - 150" (Editura Vatra veche), prezentată de autorul și editorul volumului, dr. Nicolae Băciuț, și o alocuțiune rostită de președintele ASTREI mureșene, Lazăr Lădariu despre traducerile și primirea în Academia Română a celui care „a surprins cel mai bine sentimentul românesc al ființei" au constituit necesarul „remember" al celui care a fost, „suflet în sufletul neamului său" și care - cu amărăciune observa scriitorul și publicistul Lazăr Lădariu, „nu mai este acolo unde îi e locul - în manualele școlare, o nemeritată și jignitoare atitudine în ceea ce înseamnă istoria literaturii române". Cantautorul sighișorean Traian Comșa și actrița și publicista Simina Cota din Reghin au suplinit nepăsarea actualilor „decidenți" într-ale destinului culturii patriei, prin piese muzicale, respectiv recitaluri din lirica poetului din Hordou; li s-au alăturat reghinenii Smaranda și Enea German, cu muzică folk pe versuri ale poeților mureșeni Romulus Guga, Lazăr Lădariu și Nicolae Băciuț. „Partitura lirică" a toamnei a fost întregită de recitalurile susținute de criticul teatral și de artă Zeno Fodor și de poetul Mircea Dorin Istrate, iar debutul artistic al tinerei pictorițe de icoane pe sticlă Roxana Bogătean și promisiunea transpunerii pe pânză a bisericilor de lemn românești în nuanțe orientale - într-un apropiat vernisaj ce va fi găzduit la galeria „Cuvântul liber" de către artistul plastic sirian Ammar Alnahhas - au sporit… lumina „Punților de lumină". Cel mai tânăr politician din județ, Răzvan Biro, unul dintre cei mai tineri manageri culturali, reghineanul Marcel Naste, alături de venerabilul cărturar octogenar Hajdu Gyozo, au „dat semn" că politica și cultura se pot așeza, confortabil, sub orizontul „punților de lumină".

Lansarea noii cărți de publicistică a Marianei Cristescu, „Toamna îngerilor" (Editura Vatra veche) a adus în discuție spinoasa problemă a condiției a jurnalistului în vremurile pe care le trăim, când - observa cu amărăciune redactorul-șef al „Cuvântului liber", Lazăr Lădariu - noțiuni precum: libertatea presei, dreptul la imagine, interzicerea cenzurii și a incitării la separatism - inclusiv teritorial - rămân frumoase și înălțătoare imperative constituționale, ignorate și încălcate nu o dată, chiar sub privirile celor care ar trebui să vegheze la respectarea lor.

„Condiția jurnalistului este una precară pentru că și aici, banul e ochiul dracului", a tranșat (pentru cine are urechi de auzit) Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști, exprimându-și încrederea că organizația pe care o conduce devine din ce în ce mai puternică prin vocile jurnaliștilor experimentați, dar și ale celor tineri, inclusiv din diaspora, filiale ale UZP urmând a fi organizate, în viitorul apropiat, la Paris și Tel Aviv. Continuarea demersurilor pentru instituirea Zilei Ziaristului Român, înființarea, sub egida UZP, a Institutului Cultural „Mihai Eminescu" și a „Ateneului Eminescu" sunt doar câteva din obiectivele „pe termen scurt" ale Uniunii, în paralel cu înființarea „UZP Junior", dedicată copiilor și tinerilor atinși de „morbul" gazetăriei.

Prof. univ. dr. Onufrie Vințeler, scriitoarea Voichița Pălăcean-Vereș, artistul iconar Călin Bogătean, publicistul Dumitru Velea, prof. univ. dr. Adriana Stoica de la Universitatea din Tokyo, coordonatoarea Asociației de schimb cultural român-japonez RU-MANIA FUREAISHITSU, prof. Nicolae Balint, dr. Doru Novac, pictorița Rodica Olteanu, prof. Ana Pandrea, plasticienele Krisztina Balazs, Veress Zsuzsa, Clara Pădurean, pictorul sirian Ammar Alnahhas, președintele Asociației Artiștilor Plastici - Filiala Mureș, Ilarie Gh.Opriș sunt (cu scuzele de rigoare pentru eventualele omiteri) laureați ai recentei ediții a „Punților de lumină", cărora președintele Asociației, Mariana Cristescu, șeful secției de cultură a „Cuvântului liber" le-a înmânat Diploma aniversară - 10 pentru… „trecerea pe sub punți".

…Pentru că nu putem încheia aceste rânduri fără a-l cita pe distinsul dascăl mureșean Mihai Monoranu, cel care, în timpul manifestării - „cât limbi de foc s-au pogorât peste creștete" - ne-a strecurat, discret, un bilețel pe care stau frumos caligrafiate, cu creionul, versurile ce urmează: „Dacă vrei să ieși din tină, / să scapi teafăr de rutină, / Treci pe punte de lumină. Cine trece pe sub punte / Nu-i în stare să înfrunte / măreția unui munte…"

 

Lasă un comentariu