Cât de fericiți se simt părinții când văd că după efortul depus în creșterea copiilor încep să apară roadele. O deosebită satisfacție au și profesorii când constată că foștii lor elevi și studenți le fac cinste, că sămânța lor dă roade. O să scriu și eu o carte despre foștii mei studenți și doctoranzi, acum însă mă limitez doar să amintesc despre un reușit cuplu a căror nume se întâlnește frecvent în lucrările de specialitate. Este vorbe de Liliana Maria Popa, fostă Mihălțean, care ne amintește de sângeroasele evenimente de la Mihalț, propusă la terminarea facultății să rămână la catedră. Din păcate sau poate așa a fost mai bine, pentru că oamenii adevărați răzbesc în viață. Nu întâmplător reputatul filosof Voltaire afirma: „Valoarea omului se măsoară în greutățile biruite de el". Sunt vechi legăturile subsemnatului cu Ioan Nicolae Popa, și el a fost student al Facultății de filologie din Cluj, dar eu am fost coleg cu fratele său, Emil, la Universitatea din București în 1952/53, apoi ne-am reîntâlnit, după terminarea facultății la diferite simpozioane și conferințe, plecat dintre noi în 1999, iar cu soția lui, Irina, și ea o persoană cu numeroase calități, ne-am reîntâlnit la Corala Universitarilor.
Cuplul Liliana și Ioan, foarte prolifici, buni specialiști, pe care i-am vizitat nu odată în Sibiu, acasă și la locul de muncă.
Lucrarea menționată în titlul acestei note se intitulează: Istoria primului text dramatic tipărit în limba română, Sibiu, 1797 și republicată la Ed. Curs, Cluj-Napoca, 2015, 181 p. Autorul cărții menționate este Ahilefs la Skiro. Cartea la care ne referim cuprinde un amplu și binevenit studiu intitulat: Legende, oameni, locuri, întâmplări și circumstanțe în istoria lui Ahilefs la Skiro, prima piesă de teatru tipărită în limba română, Sibiu, 1797, p. 6-69. Autorii menționați realizează un competent excurs în istoria tiparului sibian, în care se pomenește că prima atestare datează în burgul săsesc la anul 1525, fapt care îl situează pe locul doi în istoria tiparului pe teritoriul României actuale. Referitor la cartea în discuție autorii subliniază că „Nimeni nu a procedat la o analiză aprofundată a cărții..." (p. 7). Evenimentul a avut loc în anul 1797 la tipografia lui Martin Hochmeister jr.
Volumul de față are următorul titlu: Ahilefs la Skiro. Fapta lui Kir Metastazie, chesaricescului poetic. Acum întâi tălmăcită de pe grecie de către dumnealui Iordache Slătinean, vel Păharnic. În Bucureștii Tării Rumâneștii la a(nul) 1797. Iară la sfârșit s-au adăugat Istoria lui Sofornim gre(a)ca noao. S-au tipărit în Sibiu, în tipografia lui Martin Hohmaister cu priv(ileghiul) împărăteșt(ii) Crăieșt(ii) măriri. Cum se poate constata, titlul cărții este foarte amplu, însă, probabil, așa era moda atunci. Astfel, din titlu reiese istoria lui Ahile, plasat la Skiros, iar Pietro Metastasie a fost un cunoscut scriitor din secolul al 18-lea, în Italia, care în acel timp făcea parte din imensul multinațional Habsburgic Austriac. Metastasie a devenit cunoscut nu numai în majoritatea Curților Europei, ci și în Balcani, inclusiv în Principatele Române. Iordache Slătineanu a tradus din teatrul lui Metastasie.
Cuplul Liliana și Ioan Popa amintește și alți autori italieni care au fost traduși în limba română. De asemenea, ei fac o descriere detaliată a neamului Slatinenilor, iar Istoria lui Sofronim este o nuvelă de origine franceză. Întregul capitol cu acel amplu titlu reprezintă de fapt o descriere detaliată, cu o bogată informație adusă la zi pe o perioadă de câteva veacuri.
Merită atenție și Notă asupra ediției (p.70-73), unde se insistă asupra transpunerii textului cu alfabetul kirilic în cel latin și după cum se poate constata autorii s-au descurcat cu demnitate, cinste lor. Cartea mai cuprinde textul integral Ahilefs la Skiro (p.74-138); Istoria lui Sofronim (p. 139-152); Anexe (p. 153-158); Glosar (p.159-167), indice de autori, personalități, personaje (p.177-181). Întregul volum tădează un efort susținut din partea autorilor, precum și ample cunoștințe din varii domenii. Ținând seama de cele menționate mai sus recomandăm cu căldură lucrarea de față unui larg cerc de cititori.
