O CARTE BINEVENITĂ ŞI NECESARĂ

În Cluj-Napoca au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea prodigioasă un număr însemnat de etnologi reputaţi, a se vedea în acestt sens impozantul volum: 90 de ani de cercetare etnologică la Cluj 1922-2012, editori Ion Cuceu, Maria Cuceu şi Liviu Pop, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012, 628 p. Pe aceeaşi linie amintim volumul de o deosebită importanţă, Mentori şi discipoli, dedicat profesorului Dumitru Pop, editori Ion Cuceu şi Maria Cuceu, Cluj-Napoca, 2012, 741 p. Numai când te gândeşti la imensul volum de pagini, te uimeşte truda şi priceperea celor micuţi de stat şi mari, coloşi în fapte, în realizări remarcabile.

Nu voi putea să îi numesc aici pe toţi reputaţii etnologi care şi-au desfăşurat activitatea în marele centru cultural şi ştiinţific Cluj-Napoca, voi pomeni doar numele câtorva pe care am avut ocazia să-i cunosc mai bine. Aşa, de exemplu, Dumitru Pop, Both Kicolae, Ion Taloş, Ion Şeulean, Virgil Florea şi nu în ultimul rând simpaticul şi prolificul cuplu Maria şi Ion Cuceu, ale căror lucrări de folclor, nu chiar toate, am avut ocazia să le citesc. De data aceasta am să mă refer la o lucrare ieşită din comun, a

lui Teofil Bughariu, Bibliografia materialelor etnografico-folclorice româneşti în publicaţii maghiare, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2013, 309 p., ediţie îngrijită de reputata Maria (Luminiţa) Cuceu şi Salat-Zakarias Erzsébet, care trădează o muncă şi pricepere imensă, cinste lor.

În Notă asupra ediţiei se menţionează că întreg materialul volumului de faţă a fost achiziţionat de cunoscutul folclorist Ion Taloş în anul 1973. Fişierul despre care este vorba însumează 1145 de fişe, excerptate din 1396 de volume care cuprind 492.383 de pagini, cifre care vorbe de la sine, comentariile sunt de prisos. Fostul director al Bibliotecii Centrale Universitare Ion Muşlea „a găsit în Teofil Bugnariu un colaborator de mare încredere, ideal pentru marea lucrare preconizată, un spirit adânc de importanţa bibliografiei menţionate a publicaţiilor culturale şi literare, în acelaşi timp şi un bun cunoscător al limbii şi culturii maghiare..." (p.25). Teofil Bugnariu a scos în evidenţă aportul „adus de intelectualitatea maghiară prin Societatea Etnografică Maghiară, înfiinţată în 1890, la Budapesta, la cunoaşterea culturii tradiţionale româneşti şi a interferenţelor culturale tradiţionale româno-maghiare" (p.26).

Un efort colosal trădează elaborarea celor trei tipuri de indici: Indice de nume (p.269-276) unde figurează peste 260 de nume româneşti maghiare şi altele. Nu mai puţin important este Indice geografic (299-309), unde figurează nume ca Aiud, Alba, Ardeal, Erdély, Bihor, Cluj, Deva, Tg.-Mureş şi multe altele.

În cele ce urmează ne permitem să reproducem câteva exemple adunate de Teofil Bugnariu în cele mai diferite localităţi. Astfel, în Ethnographia, Budapest, 1904 se scrie despre Vrăji pentru ploaie. „Credinţe populare româneşti din Mihailţ (jud. Alba), din jurul Târgu-Murreşului şi din jud. Bihor, în legătură cu „dezlegarea" ploilor. Printre ele: smulgerea penelor din coada cocoşilor şi aruncarea lor în apa râurilor, precum şi afundarea clopotelor în fântâni", p. 48.

La textul nr. 73 se prezintă: „Legenda întemeierii oraşului de către un negustor armean Bukor, din Bulgaria, a cărei fată, Guzla, a fugit dincoace de Dunăre cu tânărul Severin, ajungând la Dâmboviţa. Regăsită de tatăl său în urma unor peripeţii romantice, acesta a zidit, ca semn al împăcării, oraşul Bukor-Ask-Bucureşti", p. 49. La punctul 133 sunt „Superstiţiile despre «Marţi seara» la românii din zona Lugojului" p. 63.

Nu pot să nu amintesc un text care se referă la zona Mureşului: Este „Descrierea unui filtru de apă, cioplit de meşterii români din Hidiş (Turda-Arieş) din piatră poroasă de calcar, filtru folosit pentru distilarea apei de băut, luată din Mureş sau Arieş, de locuitori din Vioara şi de cei din satele de pe Arieş", p. 181.

Chiar şi doar cele câteva exemple relatate relatate atestă bogăţia informaţii din lucrarea lui Teofil Bugnariu. Nu putem încheia fără a mulţumi autoarelor care au depus un efort susţinut ca să pună la dispoziţia cititorilor o astfel de lucrare valoroasă.

Lasă un comentariu