La Târgu-Mureş, Conferinţa Naţională de Farmacoeconomie şi Management Sanitar

Aproape 300 de specialişti, manageri şi directori de spitale, farmacişti şi experţi în farmacoeconomie, alături de experţi internaţionali, au fost prezenţi la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Naţionale de Farmacoeconomie şi Management Sanitar (CNFMS 2016), ce s-a desfăşurat în perioada 6-9 octombrie 2016, la Târgu-Mureş, manifestare organizată sub egida ISPOR România, Camera Deputaţilor-Comisia pentru Sănătate, Societatea Română de Farmacoeconomie şi UMF Târgu-Mureş. Organizatorii, Asociaţia Suryam şi MedFarm Events, au anunţat desfăşurarea următoarei ediţii în perioada 12-14 octombrie 2017, se arată în comunicatul de presă dat publicităţii, din care spicuim.

 

Contribuabili puţini, cheltuieli multe

În ultimii ani, de la înfiinţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, bugetul fondului naţional de sănătate a crescut de peste şase ori, iar dacă în anul 1999 în sistemul de asigurări se cheltuiau 980 milioane de euro, în prezent se vorbeşte de un buget de 6 miliarde de euro. Un procent de 37% din bugetul total îl reprezintă cheltuiala cu medicamentele. De asemenea, numărul furnizorilor de servicii s-a dublat, ajungându-se la peste 28.000 de furnizori în relaţie cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar numărul furnizorilor privaţi s-a triplat, în ultimii zece ani. În schimb, la capitolul finanţare, doar 50% din totalul asiguraţilor contribuie la finanţarea sistemului de asigurări de sănătate, motiv pentru care se doreşte extinderea principiului contributivităţii.

„Înainte de a ne gândi la modul în care se cheltuiesc banii şi la nevoile tot mai mari de finanţare, trebuie să ne gândim şi la veniturile care trebuie să acopere aceste nevoi. În acest moment, contribuţia de 10,7%, care înseamnă penultima poziţie pe lista ţărilor din Europa, reprezintă o contribuţie extrem de mică şi nu ne acoperă cheltuielile. Ţinând cont şi de faptul că contribuabilii sunt doar 8,5 milioane, doar 50% din numărul celor care beneficiază, aceste cifre ne relevă un tablou care nu ne oferă o perspectivă foarte bună în ceea ce priveşte modul de constituire a fondului în anii următori. Atunci suntem obligaţi să ne gândim la extinderea acestui principiu de contributivitate şi la creşterea veniturilor în perioada următoare, prin aportul bugetului de stat la constituirea fondului, pentru persoanele care nu contribuie la fond", a declarat Radu Ţibichi, Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

 

Studenţi mulţi, medici mai puţini?

România are cei mai mulţi studenţi în medicină din Europa, însă la numărul de medici suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană, a afirmat prof. dr. Cristian Vlădescu, directorul general al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar. Chiar dacă România se află pe penultimul loc în UE, ca număr de medici care profesează, numărul celor care absolvă Facultăţile de Medicină este mai mare, dar aceştia nu intră toţi pe piaţa forţei de muncă în România pentru că nu au unde sau pentru că aleg doar anumite zone ale ţării. Practic, există o distribuţie inegală a acestora pe teritoriul ţării noastre.

„În România numărul de medici creşte. Polonia stă mai prost ca noi. În România, cu toate plecările, decesele, îmbătrânirile, numărul de medici a crescut faţă de 1990. La numărul de studenţi, raportat la 100 de mii de locuitori suntem pe primul loc în Europa. Avem cei mai mulţi studenţi la medicină din Europa, ceea ce explică creşterea numărului de medici. Desigur că şi medicii trebuie să aibă un loc ca să poată să lucreze.

Medici avem, e parţial adevărat că nu avem medici. Nu avem medici în unele instituţii. Vestea proastă e că indiferent ce am face nu o să avem", a precizat prof. dr. Cristian Vlădescu.

 

Accent pe antibioterapie pentru acreditare

Unul dintre standardele de acreditare pentru furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice, începând cu medicina de familie şi terminând cu spitale, farmacii, laboratoare, va fi dedicat utilizării medicamentelor, în special utilizării antibioticelor. Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, dr. Vasile Cepoi, a precizat că în noua ediţie a standardelor, componenta de bună practică de antibioterapie este tratată mai generos decât în prima ediţie a standardelor.

„În aceste standarde se prevede faptul că prescrierea trebuie să fie foarte bine controlată, trebuie să fie evaluată periodic corectitudinea prescrierii, în ideea de a reduce consumul de antibiotice, pentru că un consum incorect al antibioticelor duce la creşterea infecţiilor nosocomiale, prin apariţia rezistenţei la antibiotice. Pentru activitatea din ambulator avem în vedere, de asemenea, acest aspect, pentru că infecţiile sunt asociate actului medical şi aici, nu doar celui din spital. Prin urmare, aceleaşi reguli, poate chiar mai stricte, trebuie respectate pentru a avea succes în această luptă pe care sistemele sanitare din lume o au cu infecţiile asociate actului medical. În actele normative ale Ministerului Sănătăţii nu o să mai vedeţi noţiunea de infecţii nosocomiale, ci infecţii asociate actului medical", a precizat dr. Vasile Cepoi.

Lasă un comentariu