În decursul activităţii sale, Asociaţiunea ASTRA are două momente principale: primul - şedinţa Comitetului Central, ţinută de obicei în prima parte a anului, la Sibiu, şi al doilea - Adunarea Generală, desfăşurată spre finalul anului, în alte locaţii, de obicei acelea în care există despărţăminte.
Anul acesta, rolul organizatoric a revenit municipiului Alba Iulia, capitala Unirii noastre de la 1918,prin despărţământul său „Eugen Hulea". Rolul său nu a fost simplu, deoarece adunarea propriu-zisă a fost suplimentată cu alte două evenimente, 150 de ani de la prima Adunare Generală, ţinută aici, în 1866, precum şi 150 de ani de la participarea poetului naţional Mihai Eminescu la acea adunare. Deci, după cum se spune mai nou, „trei în unu". Conform reglementărilor statutare, la aceste adunări participă delegaţi din toate despărţămintele din ţară şi de peste graniţe, invitaţi şi colaboratori pe tărâm cultural din partea altor instituţii, ele având rolul de a analiza activităţile desfăşurate, precum şi de a elabora strategiile pentru perioadele următoare.
Programată pentru zilele de 7-9 octombrie 2016, adunarea a avut o derulare intensă, începută din chiar ziua sosirii oaspeţilor, în care au fost vizitate obiectivele istorice din Alba Iulia. Cele două catedrale, Muzeul Unirii, Castrul roman, Porţile cetăţii, Obeliscul lui Horea Cloşca şi Crişan, Universitatea „1 Decembrie" s-au numărat printre obiectivele vizitate, având ca ghid pe octogenarul economist Ioan Străjan, la 82 de ani dovedind o vigoare fizică de invidiat, mare iubitor al istoriei neamului său, avid colecţionar de documente, o adevărată enciclopedie.
Principala zi a adunării a fost sâmbătă 8 octombrie, găzduită de Amfiteatrul Universităţii „1 Decembrie", începută cu intonarea Imnului de Stat şi al Asociaţiunii, de către grupul coral al profesorilor de nuzică din Alba Iulia, după care, preşedinta despărţământului local, prof. Maria Cioica, prezintă lista invitaţilor, informarea despre pregătirea adunării şi aspecte din activitatea astristă locală. Lista invitaţilor a cuprins personalităţi de marcă, precum: Înalt Preasfinţia Sa dr. Irineu, Arhiepiscop al Albei Iulia, acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei, acad. Emil Burzo, preşedintele Filialei Cluj a Academiei, ing. Ioan Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, ing. Mircea Hava, primar al municipiului, dr. Valer Daniel Breaz, rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii, fiecare având intervenţii şi comunicări adecvate momentelor aniversare, cu informaţii de mare valoare şi utile recomandări. Astfel, acad. Ioan Valentin Vlad, preşedintele Academiei, se referă la legăturile de strânsă colaborare între cele două asociaţii de-a lungul celor peste 150 de ani ai existenţei lor, preocupările permanente pe care Academia le are spre folosul poporului şi afirmarea României în lume. La rândul său, vicepreşedintele aceluiaşi for, acad. Alexandru Surdu, subliniază necesitatea retrocedării patrimoniului confiscat de regimul comunist, în 1948, reintroducerea lui în circuitul cultural, precum şi continuarea preocupărilor de valorificare şi păstrare a tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale, ameninţate de importul unor manifestări nespecifice poporului român. La rândul său, acad. Emil Burzo susţine un veritabil curs de istorie, dedicat recunoaşterii meritului istoric al marilor personalităţi care au fost Iuliu Maniu şi Iuliu Hossu. Apoi, prof. univ. dr. Dumitru Acu, în discursul său se referă la cei 155 de ani ai existenţei sale, ASTRA fiind cea mai longevivă asociaţie culturală românească, care a militat, necontenit, pentru îndeplinirea misiunii stabilite de vrednicii săi înaintaşi pentru propăşirea naţiunii noastre.
Au urmat alte comunicări şi intervenţii, având acelaşi mesaj de îmbunătăţire a preocupărilor destinate realizării idealurilor astriste. Partea a doua a lucrărilor a fost dedicată comunicărilor legate de cele trei evenimente printr-o repartizare a delegaţilor în secţiuni. Prima: „Astra şi Eminescu", a doua „Perspective şi strategii în activitatea Astrei", iar a treia „Contribuţia Astrei şi a Academiei Române la făurirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918".
Ultima parte a zilei a fost chiar Adunarea Generală, cu o ordine de zi dedicată analizei activităţii pentru anul 2015, adoptării programului pe anul 2017, prezentării execuţiei bugetare şi raportul comisiei de cenzori, tot pentru 2015, precum şi alegerii noii conduceri pentru următorii patru ani. Pentru toate aceste proceduri statutare s-au constituit comisii speciale, s-au întocmit documentele necesare, care urmau a fi aprobate. La întreaga această derulare, au participat şi delegaţii din judeţul Mureş veniţi de la Reghin, Sângeorgiu de Pădure şi Târnăveni, lipsind, motivat, cei de la Despărţământul Central Târgu-Mureş, angrenaţi în marea acţiune culturală „Punţi de lumină". De remarcat este faptul că reprezentanţii mureşeni sunt bine apreciaţi de conducerea asociaţiunii, ei fiind cooptaţi în comisiile de lucru ale adunării. Astfel, prof. Ionel Covrig a făcut parte din Comisia de redactare a Raportului privind activitatea şi programele Asociaţiunii din anul 2015, prof. Emilia Feier, în Comisia de propuneri a candidaţilor pentru Biroul de conducere şi cel de preşedinte al Astrei, iar juristul Ilie Frandăş, în cea de redactare a proiectului de hotărâri. Activă a fost şi participarea în sesiunile de comunicări cu materiale redactate de prof. Ionel Covrig: „Gheorghe Oprean - secretarul Senatului militarilor români de la Viena", şi Marin Şara cu tema „1 Decembrie 1918 la Reghin şi împrejurimi".
Momentul major al zilei a fost şedinţa de seară, în care a avut loc alegerea Biroului şi a preşedintelui Asociaţiunii. În Biroul de conducere s-au ales opt membri care vor fi repartizaţi pe domenii de activitate conform unei fişe de atribuţii, iar ca preşedinte pentru un nou mandat de patru ani, prof. univ. dr. Dumitru Acu.
O cină astristă şi un spectacol artistic al elevilor de la Liceul de Artă au încheiat ziua. Pentru duminică, 9 octombrie, au fost programate două acţiuni. Prima: adoptarea „Hotărârii celei de-a 111 Adunări Generale " şi „Rezoluţia Adunării", documente care vor fi date publicităţii şi înaintate instituţiilor competente în a obţine susţinerea de a le soluţiona. A doua parte a fost dedicată poetului naţional Mihai Eminescu, în centrul vechi al oraşului, marcând participarea sa la prima adunare generală a ASTREI din Alba Iulia, în anul 1866, a cuprins o slujbă de pomenire, efectuată de preoţii Ioan Morar, din Gherla, şi Valer Şerban, din Săcele, urmată de depunerea de coroane la bustul poetului. De asemenea, pe clădirea Casei de Cultură a Studenţilor a fost dezvelită o placă comemorativă, marcând această participare.
Următoarea adunare se va ţine la Carei. Ne-am despărţit cu urarea „VIVAT, CRESCAT, FLOREAT ASTRA" !
