De câte grăsimi avem nevoie în anotimpul rece

Nu doar hainele, ci şi alimentele ne ajută să ne păstrăm căldura pe timp de iarnă. Din acest motiv, simţim nevoia să le consumăm mai des şi în cantităţi mai mari. Calitatea lor este însă un criteriu pe care trebuie să-l luăm în considerare, pentru a ne păstra sănătatea pe termen lung.

Grăsimile sunt cel mai spornic combustibil, iar acest lucru rămâne valabil şi în ceea ce priveşte reacţiile din corpul nostru. Arderea unui gram de grăsimi furnizează organismului nouă calorii, în vreme ce un gram de proteine sau unul de glucide generează doar patru calorii. Iar caloria reprezintă cantitatea de căldură/ energie necesară pentru a creşte temperatura unui mililitru de apă cu 1 grad Celsius. Cu alte cuvinte, alimentele grase ne încălzesc cel mai bine corpul, iar din acest motiv simţim nevoia să le consumăm mai des sau în cantităţi mai mari în timpul sezonului rece.

Peştele şi vegetalele, surse recomandate

Specialiştii atrag însă atenţia că aceste grăsimi trebuie să fie „bune", adică obţinute din surse sănătoase şi folosite pe cât posibil în stare crudă, nu prăjite. Ei recomandă să alegem pe cât posibil grăsimile nesaturate, care se obţin din peşte sau din surse vegetale, naturale, precum măslinele, nucile, migdalele, seminţele de in şi toate uleiurile care se obţin din ele.

De partea cealaltă, sunt grăsimile saturate, care se solidifică atunci când le lăsăm la rece, în frigider. Aceste grăsimi pot fi de origine animală, precum untul, untura, carnea grasă sau brânzeturile, dar şi vegetală, precum unele margarine. Trebuie să ţinem cont însă că şi alte alimente conţin grăsimi, precum ouăle, mezelurile, dulciurile şi produsele de patiserie. Consumate în exces, toate acestea au ca efect creşterea nivelului de colesterol „rău" şi, implicit, a riscului de boli cardiovasculare.

Omega 3 este mai bun decât Omega 6

Peştele oceanic este o sursă importantă de grăsimi sănătoase pentru organism, datorită compoziţiei bogate în acizi graşi esenţiali de tip Omega 3 cu lanţ lung. Printre multiplele roluri pe care le deţin, aceşti acizi ne protejează de boli cardiovasculare, ajută la funcţionarea sistemului nervos şi cresc imunitatea. Două porţii de peşte săptămânal scad riscul de deces prin infarct. Alte surse importante de acizi graşi esenţiali sunt nucile, migdalele, uleiul de in şi de rapiţă. Ele conţin Omega 3 cu lanţ scurt, acizi aproape la fel de buni ca aceia obţinuţi din peşte, în vreme ce uleiul de floarea-soarelui şi de porumb conţin Omega 6. Potrivit nutriţioniştilor, consumul zilnic de uleiuri de tip Omega 6 trebuie să fie de cel mult patru ori mai mare decât cel de Omega 3.

Uleiul - din măsline, nu din floarea-soarelui

Uleiul de măsline conţine cele mai mari cantităţi de acizi graşi mono-nesaturaţi, ceea ce îl recomandă şi pentru gătit. Totuşi, dacă alegeţi un ulei de măsline extravirgin (adică obţinut după prima presare a măslinelor, cu conţinut maxim de nutrienţi precum vitamina E), folosiţi-l în stare crudă, pentru salate sau pentru paste. Acizi graşi mononesaturaţi se găsesc şi în nuci, migdale, avocado, precum şi în seminţele şi în uleiul de in. Studiile arată că aceşti acizi ajută la scăderea nivelului de colesterol „rău" în sânge şi, astfel, la prevenirea bolilor cardiovasculare. Prin comparaţie, uleiurile de floarea-soarelui, de porumb şi de soia conţin un procent mai mare de acizi graşi polinesaturaţi. Din acest motiv, ele trebuie folosite cu moderaţie la gătit.

 

 

 

Lasă un comentariu