Prezentăm, în continuare, alte neajunsuri şi nevoi ale sistemului sanitar, identificate şi dezbătute în cadrul Conferinţei Naţionale de Farmacoeconomie şi Management Sanitar, desfăşurată recent la Târgu-Mureş, cu participarea a 300 de specialişti, manageri, directori de spitale, farmacişti şi experţi în farmacoeconomie, experţi internaţionali, în efortul de a pune bazele unui sistem medical coerent şi viabil, adaptat la realităţile prezente şi eficient din punct de vedere financiar.
O nouă meserie în domeniul sanitar
Medicul târgumureşean conf. dr. Florin Buicu, de la Centrul de Cercetare pentru Politici de Sănătate şi Management al UMF Târgu-Mureş şi preşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, propune ca meseria de codificator medical să fie inclusă în nomenclatorul meseriilor din România, în contextul în care, deşi există preocupări în domeniu, nu au fost făcuţi paşi concreţi în ce priveşte pregătirea de personal calificat pentru activitatea de codificare.
„Activitatea de codificare în cadrul spitalelor este făcută de un registrator medical, care are o anumită pregătire pe partea de operare pe calculator, dar fără a avea o parte de pregătire medicală. Pe această zonă ar fi nevoie de pregătirea unei noi meserii, cea de codificator clinician, care să aibă cunoştinţe medicale de bază, cumulat cu cunoştinţe informatice, astfel ca la nivelul furnizorilor de servicii medicale, private sau publice, codificarea datelor medicale să fie făcută corect. România suferă din lipsa datelor colectate corect, care să poată fi validate astfel încât pe baza acestor date să fie luate decizii corespunzătoare", a explicat conf. dr. Florin Buicu, propunând, în acest sens, o colaborare între Şcoala Naţională de Sănătate Publică din Bucureşti, UMF Târgu-Mureş şi alţi specialişti interesaţi.
Medicina de urgenţă - tratată ca o „cenuşăreasă"
Dr. Raed Arafat, secretar de Stat MAI şi fondator al SMURD, consideră că medicii de urgenţă de la Unităţile Primiri Urgenţe (UPU) întâmpină rezistenţă în interiorul spitalelor, chiar din partea unor colegi, iar colaborarea cu medicii specialişti din cadrul secţiilor spitalelor este deficitară, în contextul lipsei de respect pentru medicina de urgenţă şi în detrimentul pacienţilor.
„Soluţia optimă este să se stea la masă şi să se discute, să se înţeleagă care este rolul urgenţei în spital şi cum trebuie să se sprijine colegii, pentru că niciunul nu lucrează împotriva celuilalt. Aici trebuie să se lucreze în echipă, iar managerii de spitale trebuie să se implice cât mai mult posibil, împreună cu directorii medicali. Cât de complexe sunt influenţele pe un caz de lucru în UPU? Timpii de aşteptare pe laborator, investigaţii, partea cu consultările pot fi mai uşor gestionate şi să fie o soluţie mult mai rapidă. Dacă medicii coboară la timp pentru consultaţii, văd bolnavul la timp, iau decizia la timp, atunci, într-adevăr, pacientul poate să fie internat mult mai repede şi preluaţi alţi pacienţi în locul lui", este de părere dr. Raed Arafat.
Spitalele din România trebuie să se adapteze la specificul local
În contextul scăderii natalităţii, al creşterii numărului de vârstnici şi al diversificării afecţiunilor cronice, se impune ca spitalele din România să se adapteze specificului local. „Scade numărul de nou- născuţi, se dezechilibrează secţiile de neonatologie, obstetrică-ginecologie şi, în câţiva ani, cele de pediatrie. Se modifică patologia, unele patologii scad, precum TBC, creşte patologia oncologică, sectorul privat se dezvoltă rapid şi fură, cu ghilimelele de rigoare, pacienţii de la sectorul public, care iarăşi aduce presiune, pe de o parte prin lipsa pacienţilor, pe de altă parte prin competiţia pentru finanţare. Managerii de spitale trebuie să reacţioneze. Spitalele trebuie să se adapteze, altfel se dezechilibrează financiar, indicatorii se prăbuşesc şi există riscul unei reorganizări externe. Dacă managementul singur nu se adaptează la aceste schimbări, cândva va veni cineva de la Ministerul Sănătăţii şi va modifica structura spitalului fără să ţină cont de nevoile locale sau de specificul local", a atras atenţia dr. Laszlo Lorenzovici, directorul General Hospital Consulting şi preşedinte CNFMS 2016.
