Mănăstirea Nicula este unul dintre cele mai vechi aşezăminte mănăstireşti din România, este datată înainte de 1552. În 1659, mănăstirea era numită „şcoală pentru grija sufletelor şi educaţia pruncilor". Odată cu miracolul Icoanei Maicii Domnului, mănăstirea devine un centru de viaţă spirituală şi de cultură, vestită pentru marile pelerinaje şi pentru arta pictării icoanelor pe sticlă. Mănăstirea Nicula este o vatră a spiritualităţii ortodoxe româneşti, care adună mulţime mare de pelerini permanent. Cu ocazia hramului mănăstirii, pe 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la mănăstire vine mulţime mare de popor credincios, în fiecare an, cu acest prilej, se adună la mănăstire zeci de mii de credincioşi.
Mănăstirea Nicula a găzduit, în ziua de sâmbătă, 15 octombrie 2016, evenimentul cultural-spiritual intitulat Colocviile de la Nicula, ediţia a VII-a, ce a avut menirea de a comemora o serie de mari personalităţi ale culturii şi spiritualităţii româneşti, care îşi dorm somnul de veci în cimitirul acestei sfinte mănăstiri. Întreaga manifestare culturală a fost organizată de Astra Despărţământul „Ioan Alexandru" Gherla - preşedinte preot Ioan Morar şi Sfânta Mănăstire „Adormirea Maicii Domnului" Nicula. La această manifestare de suflet a luat parte mulţime mare de oameni: intelectuali din multe locuri din ţară: Târgu-Mureş, Reghin, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Sibiu, Sfântu Gheorghe, Galaţi, Baia Mare etc., dar şi localnici din satele învecinate, şi ce este foarte îmbucurător şi dătător se speranţă e faptul că au participat foarte mulţi copii, elevi, studenţi, din zonă sau din alte părţi.
Ediţia de anul acesta a Colocviilor de la Nicula a debutat în seara zilei de vineri, 14 octombrie, când, în cimitirul mănăstirii s-a săvârşit slujba parastasului de către un sobor de preoţi şi călugări, avându-l în frunte pe Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. A fost un moment extrem de înălţător, emoţionant, nostalgic.
Programul efectiv al Colocviilor de la Nicula a început sâmbătă, 15 octombrie, când, la orele dimineţii, în biserica sfintei mănăstiri Nicula s-a oficiat slujba Sfintei Liturghii, urmată de slujba parastasului.
Apoi, de la ora 10,00, la Centrul de Conferinţe şi de Studii Patristice Sfântul Voevod Ştefan cel Mare din incinta mănăstirii, au început lucrările Colocviilor, care au durat pe tot parcursul zilei. Conform bunei tradiţii şi rânduieli creştineşti, pentru început s-a rostit o sfântă rugăciune de binecuvântare, apoi Grupul vocal Duhul Transilvaniei al Parohiei Sfântul Ioan Botezătorul Gherla a intonat Imnul ASTREI. După cuvântul de bun venit al părintelui Nicolae Moldovan, stareţul mănăstirii Nicula, a urmat cuvântul părintelui Ioan Morar, iniţiatorul, coordonatorul şi moderatorul acestei manifestări, care s-a referit la importanţa acestor colocvii de la Nicula, la temele abordate, la personalităţile care iau parte la eveniment. Apoi, prof. univ. dr. Virgil Nistru Ţigănuş a prezentat comunicarea cu titlul Icoana Precistei zugrăvită de slovele Sfântului Mitropolit Martir Antim Ivireanul; după care a avut loc lansarea cărţii profesorului Ion Onuc Nemeş, intitulată ASTRA în satul meu, despre care au vorbit părintele Ioan Morar, cât şi autorul, care a destăinuit din tainele apariţiei acestei lucrări, din munca de cercetare şi documentare, despre rolul ASTREI.
În continuarea programului colocviilor, distinsul cărturar şi mare patriot român Lazăr Lădariu, preşedintele Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, a susţinut o fulminantă comunicare intitulată Ioan Alexandru: poetul rădăcinilor neamului, ce a stârnit un val mare de aprecieri şi laude. Iată ce spune, printre altele, marele cărturar mureşean: „Vizionar, născocitor de noi geneze, Ioan Alexandru, cel care din pământ şi lumină, în lumea Logosului a văzut acele noi elemente poetice, a considerat, în versurile lui, Transilvania - «loc al rădăcinilor şi al vieţii româneşti», pământul din care ne naştem, dar, în care, «coboară morţii» noştri: «Dacă sporit-am în ceva anume, / N-au fost averi şi-un trai nesăbuit, / Ci-mpodobiţi cu cealaltă lume, / Puterea milei nu ne-a ocolit. //…// Mereu în zile de durere / Înconjuram altarul jertfitor / Şi, deşertând patime cu-nviere, / Din tată-n fiu mă ştiu nemuritor» („Transilvania"), ştiind că doar «îndurând am devenit o ţară», Poet al rădăcinilor dăinuirii neamului, cu acea aparte, adâncă vocaţie, cuprinzând fabulosul şi simbolicul, deopotrivă, Ioan Alexandru duce adevărul existenţei spre lumină". … O bucurie transfigurată străbate, ca un fir roşu, „poezia lui Ioan Alexandru, prin marea forţă a Logosului, înnobilând sacrul şi eroicul. Dovadă-i şi „Imnul Voievodului Gelu", „plugar şi voievod", „ţăran acasă nedesprins din sfintele origini".
Florin Bengean a prezentat comunicarea cu titlul „Imnele Putnei" lui Ioan Alexandru - de la pământ spre cer, de la umanitate la sfinţenie. Despre Putna, poetul Ioan Alexandru zice aşa: „Te văd ca pe-o mireasă-mpodobită/Prin milenii întinerind mereu/De miezo noptice-nduhovnicită/Rusalim al sufletului meu. Jertfa laudei să nu apuie,/În cădelniţi să rămâie jar/Îngăduie-mi ca smirnă şi tămâie/Pământ din toată ţara să presar". Tot despre Putna scrie: „Mii, zeci de mii de oseminte/ La Putna roată s-au îngrămădit/
Să-şi aducă Dumnezeu aminte/Cât de mult Moldova l-a iubit. Optzeci de arhimandriţi în strane/Trei voevozi şi opt mitropoliţi/În miezul liturghiei la icoane/De cinci sute de ani sunt pomeniţi".
Distinsul cărturar mureşean Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, în memorabila sa expunere, a prezentat mai multe cărţi. În primul rând, a prezentat cartea domniei sale intitulată Între lumi, Convorbiri cu Nicolae Steinhardt, despre care Alexandru Ojică spunea, printre altele: „Prezenta carte e, de fapt, o mărturie şi o mărturisire. O mărturie care ne pune în faţa a doi intelectuali, cu preocupări literare în ciuda contextului dificil, unul format în anii '30 ai secolului trecut, o perioadă de vârf în istoria mediului universitar autohton, iar celălalt, poet din generaţia optzecistă, ce încerca să afle mai mult despre vestitul, dar şi blamatul (de către regim, se înţelege) sihastru erudit. Ne aflăm în faţa unei corespondenţe din anii '80 între monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, şi Nicolae Băciuţ. O corespondenţă plină de tâlc în căutarea acelei idei rostuitoare, în căutarea acelei breşe în sistem care să permită supravieţuirea prin cultură. Filosoful de la Păltiniş s-ar fi bucurat tainic să vadă şi să citească acest dialog. Pentru că e vorba pe undeva şi de acea demnitate a Europei, despre rolul ei civilizator pentru întreaga omenire". Nicolae Băciuţ a prezentat şi antologia realizată de domnia sa Întoarcerea lui Ioan Alexandru, despre care Ion Buzaşi spunea, printre altele, că: „Antologia lui Nicolae Băciuţ, care se înscrie în continuare uneia similare, apărută cu trei ani înainte şi alcătuită de poetul Ioan Cocora, un prieten apropiat a lui Ioan Alexandru, cuprinde evocări (secvenţe biografice), recenzii şi eseuri semnate de colegi de facultate sau de profesori secundari care au avut ocazia să-l asculte sau să-l invite pe Ioan Alexandru la diferite simpozioane.
Alcătuitorul acestei antologii realizează şi un revelator interviu cu Ioan Alexandru; cu acest interviu se pare că l-a convins pe Romulus Guga, pe atunci, în 1982, redactor-şef la revista «Vatra» să-l angajeze la revistă şi să inaugureze cu aceste pagini o rubrică foarte citită a publicaţiei, „Vatra-Dialog». De altminteri, Nicolae Băciuţ a manifestat o preferinţă statornică pentru această specie publicistică şi după mai multe asemenea dialoguri a publicat o carte cu titlul O istorie a literaturii române în interviuri. (în două volume)". Tot cu acest prilej, Nicolae Băciuţ a prezentat şi antologia realizată de dânsul, intitulată Sunt suflet în sufletul neamului meu... George Coşbuc - 150, precum şi volumul său de versuri La taclale cu Dumnezeu, toate lucrările fiind extrem de apreciate şi solicitate. Scriitorul mureşean a şi recitat, în stilul său unic şi inconfundabil, creând o stare de emoţie, sensibilitate şi înălţare sufletească.
Programul a continuat cu elevi (foşti şi actuali) de la Colegiul Naţional „Silvania" Zalău şi de la Centrul Judeţean de Excelenţă Sălaj, coordonaţi de către doamna profesoară Ioana Tuduce, astfel: Iulia Tuduce (clasa a IX-a) a prezentat comunicarea Refacerea simbolurilor în poezie şi proză; Diana Nedelcu (clasa a XII-a) a susţinut expunerea Traseul destinului eroic - o istorie încununată de spiritualitate; Antonia Meseşan, Larisa Prodan, Ioana Pavel (studente la Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca) au prezentat expunerea cu tema Poezia lui Vasile Avram - paradoxul unei geometrii poetice, apoi un grup de elevi au prezentat un moment dramatic. După intervenţia emoţionantă a doamnei Felicia Avram, soţia regretatului poet Vasile Avram, a urmat expunerea părintelui lector univ. dr. Jan Nicolae, cu tema Mielul, melcul şi ariciul. Simbolismul mistic animalier la Antim Ivireanul şi Ioan Alexandru. Pamfil şi Maria Bilţiu au susţinut comunicarea cu titlul Ioan Alexandru şi Maramureşul, doamna prof. Luminiţa Cornea a expus lucrarea cu titlul Legea veche în romanul „Fiul apocrif" de Vasile Avram şi Valeriu Anania şi poetul Ştefan Baciu în Honolulu.
A fost prezentată apoi, de către prof. univ. Ioan Mariş, cartea lui Augustin Cozmuţa, intitulată Incursiuni în arta plastică, apoi preotul Cătălin Varga a susţinut comunicarea cu titlul Ioan Alexandru şi motivul Patriei în volumul „Imnele Transilvaniei", o expunere interesantă a avut şi prof. Nicolae Pop, apoi actorul Paul Antoniu a susţinut un recital liric, după care a fost vizionat un film documentar despre Mihai Eminescu. Pe tot parcursul evenimentului, programul a fost presărat cu piese musicale din repertoriul Grupului Vocal Duhul Transilvaniei Gherla. Programul s-a încheiat cu cuvinte de mulţumire din partea părintelui stareţ Nicolae Moldovan şi a părintelui Ioan Morar.
În concluzie, putem spune, că a avut loc la Mănăstirea Nicula, această veche vatră de cultură şi spiritualitate ortodoxă românească, o manifestare culturală, omagială, comemorativă, de înaltă ţinută, desfăşurată sub spectrul emoţiei sufleteşti şi a unei intense şi vibrante trăiri româneşti. Manifestarea culturală s-a desfăşurat sub spectrul înaltului profesionalism, prin participarea unor intelectuali de marcă din ţară, care au susţinut expuneri de nivel academic. Se cuvine să aducem cuvinte de felicitare la adresa tuturor celor care şi-au adus contribuţia la reuşita acestui memorabil eveniment, care iată, a devenit o tradiţie, în special, părintelui Ioan Morar, care este amfitrionul, iniţiatorul şi coordonatorul acestei manifestări culturale de elită.
