La nici 15 kilometri de Sighişoara, în comuna Laslea, se află unul dintre cele mai importante aşezăminte dedicate persoanelor în vârstă şi persoanelor cu probleme de sănătate: este vorba de „Lukas Spital", care a sărbătorit, recent, 20 de ani de existenţă.
Potrivit dr. Petru Oprean, preşedintele Asociaţiei Creştine „Lukas Spital", aşezământul are un caracter interetnic şi interconfesional, acordă asistenţă socială, spirituală şi medicală celor aflaţi în suferinţă. În cei 20 de ani de la înfiinţare, în spital au fost internaţi peste 6.800 de pacienţi, dintre care, aproximativ 480 şi-au trăit, aici, ultima parte a vieţii.
Iniţiativa înfiinţării spitalului aparţine medicului Petru Oprean şi câtorva preoţi ai bisericilor evanghelice din zonă: Martin Turk Konig -Sighişoara, preotul Johannes Halmen, episcopul Bisericii Evanghelice Sibiu, preot Rainhart Kuib, în dorinţa de a fi utili celor suferinzi, propunând colectivităţilor saşilor plecaţi în Germania un astfel de parteneriat, susţinut mai apoi de mari grupuri umanitare la care au aderat nenumăraţi oameni de bine, prin donaţii - bani, alimente, îmbrăcăminte, dar, cel mai important lucru, a fost şi este adusă în continuare aparatură medicală necesară pacienţilor.
Medicul Petru Oprean precizează că: „numai tirurile venite din Germania, cu ajutoare, sunt de ordinul sutelor, iar milioanele de euro donate au contribuit, din plin, la îmbunătăţirea condiţiilor spitaliceşti pentru mulţi dintre cei suferinzi". În ce priveşte personalul, dacă, iniţial, au fost 10 asistente medicale, în decursul a 20 de ani, numărul acestora la „Lukas Spital" a ajuns la 220 de asistente medicale, ceea ce, potrivit doctorului Oprean, constituie cea mai mare bogăţie şi face cinste oricărui spital, din păcate, prea puţine construite pe teritoriul întregii ţări - spitalul „Lukas" este singurul din mediul rural, în situaţia în care, potrivit statisticilor, în mediul rural locuiesc circa 49% din oamenii acestei ţări.
Condiţiile oferite pacienţilor sunt dintre cele mai bune, atât la secţia de îngrijiri paliative, cât şi la cea de recuperare neuro-motorie; există o farmacie, depozit de materiale sanitare, accesorii pentru persoanele cu handicap, cabinet medical pentru pacienţi, ambulatoriu, bucătărie dotată cu cele necesare, aparatură medicală, o casă tip familial, de 10 locuri, pentru bolnavii de Alzheimer, un serviciu de îngrijiri la domiciliu. În plus, la recomandarea preoţilor parohi ai diferitelor localităţi, spitalul sprijină familiile numeroase şi sărace, oferindu-le îmbrăcăminte şi tot ce este necesar unui trai cât de cât decent; mai ales, sunt ajutaţi copiii care trebuie să frecventeze şcoala. De asemenea, spitalul asigură practica medicală a celor care se pregătesc să devină asistenţi medicali, cât şi practica studenţilor şi a tinerilor medici. De 20 de ani de când fiinţează spitalul, spre el şi-au îndreptat paşii 12 medici.
Potrivit doctorului Oprean, în tot acest proiect implementat se află voinţa şi implicarea exclusivă a oamenilor animaţi de dorinţa de a face bine, nicidecum intervenţia umanitară a statului german sau român, a Bisericii Ortodoxe, a vreunei biserici germane. Sunt ajutoare donate de creştinii diferitelor confesiuni, în numele lui Dumnezeu.
O benefică şi fructuoasă relaţie s-a stabilit, de asemenea, între Spitalul „Lukas" şi cei din Moldova de dincolo de peste Prut, o relaţie bazată pe creştinească înţelegere şi frăţească într-ajutorare.
dezastru, spaga si nisimtire cat cuprinde. Lucreaza cu Casa De Asigurari de sanatate si iti iau o gramada de bani. Asa zis doctor- managerul de spital Oprean Petru este de o nesimtire rara. M-a purtat sa-mi arate cum va fi tratat pacientul si m-a tot plimbat pana am intrat intr-o zona fara camere ca sa poata lua banii. 6500 lei pentru 2 seniori 15 zile. Au facut in 2 zile ceva sedinte in rest i-au izolat ca au Covid. Bani multi luati de Casa de asigurari si multi bani luati de la pacienti pentru ce? Cand l-am scos pe bunicul meu : “la cerere” si cu amenintari ca e pe ultimul drum si o sa ajungem la 112 cu el, cuvintele bunicului au fost: “Bine ca ai venit copile ca aici mai aveam un pic si acestia ma omorau” . A trebuit sa ma duc sa le duc haine groase ca le era frig. Personal am inceput demersurile pentru reclamatie la toate forurile competente. Dupa toate recenzile pe toate paginile de web aparute despre asa zise spitale de recuperare nu face nimeni nimic. De ce?