Din păcate, şpaga, omniprezentă!

Distribuie pe:

„…Această cangrenă - şpaga - porneşte de sus, de la autorităţi, şi ajunge până jos, la oamenii de rând. Curăţenia se face la fel, de la vârf la bază", spunea despre şpagă Ştefan Bruno, şeful Biroului de Cercetări Sociale. Sociologii afirmă - şi nu avem cum să-i combatem - că, din prima clipă, în care se naşte, când nici nu a ajuns la sânul mamei, şi până la ultimul drum al vieţii, românul e însoţit de şpagă. Altfel spus, plicul, nu codrul, e frate cu românul! Românul dă şpagă la maternitate, la grădiniţă, la şcoală, la facultate, la medici, la poliţişti, la Garda Financiară şi chiar preotului care îl îngroapă. Dar, unde nu dă şpagă?

Conform unor calcule estimative, într-o viaţă, şpaga dată de un român, în diverse ipostaze, echivalează cu circa 75.000 de lei. O avere. Asta în cazul când şpaga nu este dată la nivel înalt: comisioane pentru câştigarea licitaţiilor, obţinerea, în colegii eligibile, a unor posturi de parlamentari etc. etc., unde se „lucrează" cu bănet nu glumă.

Căci, nu-i aşa, şpaga ţine pasul cu evoluţia… democraţiei de cumetrie din România. Vorba zicalei: de la cap se împute peştele! Poate, de aceea, în ultima perioadă, procurorii DNA lucrează cu atâta „sârg" la… vârful piramidei sociale!

Lasă un comentariu