Tehno - element de compunere care înseamnă „în legătură cu tehnica", servind la formarea unor substantive (tehnocrat, tehnocratism, tehnocrație, tehnografie, tehnologie, tehnologism); a unor adjective (tehnocratic - privitor la tehnocrație: ministru tehnocrat; tehnologic - care se referă la știința metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor, precum și a verbului a tehnologiza - a da (artei) caracter tehnologic. Între termenii științifici și cei tehnici există unele interferări. Cuvântul tub, tuburi (piesă de formă circulară… goală pe dinăuntru, având lungimi diferite) este folosit și în știință (medicină - tub digestiv), dar și în tehnică (tehnica de război - țeavă în care se află explozibilul și proiectilul unei arme de foc).
Termenii tehnici definesc produse, materiale, unelte și instrumente, acțiuni efectuate prin prelucrări și asamblări. Instrumentele folosite în industria prelucrării lemnului vor avea alte denumiri decât cele folosite în industria materialelor feroase. Trebuie să amintim de diferite domenii când specialiștii ne amintesc că la ceas arcul este blocat, că la televizor sistemul de transmisie a sunetului… (și specialistul recurge la 5-6 termeni tehnici) nu mai funcționează. Despre nave și avioane să nu mai vorbim! Dar există tehnică specializată și pentru automobil. Gică „care și-a luat mașină mică" ne-ar putea spune mulți termeni: bujie, ambreiaj, frână etc. Astăzi totul se amplifică și se diversifică.
Angrenajele sunt complicate iar sistemul de roți dințate „se îmbucă" una într-alta, transmițând mișcarea. O viață întreagă, domnul Neagoe, un tehnician desăvârșit, tatăl doamnei profesoare de limba latină și greacă, Mimi Conț, și-a folosit tot timpul și mai ales tot harul pentru a crea un perpetuum mobile din piese care au fost confecționate tot de dumnealui. Familia domnului dr. Bud și familia noastră credeam, cu patruzeci de ani în urmă, în ceea ce se făcea în „laboratorul" cu piese tehnice, cu denumiri corespunzătoare…
În bibliografia parcursă, am găsit și o clasificare a termenilor tehnici: termeni populari: mai (lemn dreptunghiular prelucrat, cu mâner, care servea la bătutul hainelor de pat (a lepedeielor), „a garniturilor" țesute din cânepă și care erau destul de grele. Tâna mea (… cu cerceii ei) bătea cu maiul hainele la fântână, după ce le ținea în leșie). Canura denumea o țesătură groasă din fire mici de lână rămase în piepteni (termen tehnic - instrument de pregătit lâna pentru tors. Firul de lână lung se folosea la postav (termen tehnic popular, denumește materialul de lână cel mai uniform din care se confecționau manual „uioșe").
Firul mic era folosit la canură (niște golomoațe călduroase din care se confecționau țoale de acoperit, în timpul iernii). Dacă ar fi și acum canură, s-ar vinde ca produs natural, în lanțul de magazine Dormeo(!)
Alți termeni tehnici din limbajul uzual: topor, strung, bec, ceas, plug, semănătoare, prășitoare etc.
Unii termeni tehnici sunt neologici: microprocesor, cuptor cu microunde, computer, computeriza etc.
În ce mă privește pe mine, ca vorbitor „al limbii frumoase și dulci", am auzit primul termen tehnic, învățând versurile: „Compresorul urcă iară / cu trudă și cu povară!" Compresorul urca un drum în Poiana Ruscăi, prin Maramureș. Eram prin clasa a V-a, la Războieni-Cetate. Am întrebat-o cu sfială în glas, pe domnișoara Vlad, profesoara mea de Limba Română, ce este un compresor. Mi-a spus, mângâindu-mi părul, că e o mașină. Noi, acasă, la canton, nu aveam nicio mașină… Acum, că am DEX, știu ce e chiar motocompresorul - agregat format din compresor și un motor cu benzină folosit pe șantiere și în ateliere pentru producerea aerului comprimat.
