COMUNICAREA CEA DE TOATE ZILELE

,,Copiii din ziua de azi...!" e o remarcă tot mai des auzită. Pe stradă, în trafic, în mijloacele de transpot, la şcoală. Divergenţele dintre generaţii sunt inerente. Părinţii noştri ne spun despre modul cum se comportau pe vremea când erau copii cu responsabilitate şi respect, bunicii îşi amintesc cu nostalgie de vremurile în care bunul-simţ şi cei ,,şapte ani de-acasă" aveau rolul bine definit în societate. La rândul nostru, le spunem copiilor noştri despre efortul de a le oferi confortul vieţii. Vorba poetului: ,,Toate-s vechi şi nouă toate".

Fiecare generaţie are specificul ei. Evoluţia societăţii, progresul, influenţează modul de gândire şi comportamentul. Familia joacă un rol important, dar nu putem spune că definitoriu, în educarea şi formarea personalităţii copilului. Triada: părinte, elev, profesor este definitorie. Comunicarea directă este o determinantă în aflarea nevoilor copilului, indiferent de perioada vârstei.

Disperarea şi panica nu ne fac bine nici nouă adulţilor, dar nici copiilor. În comunicare, tonul vocii, cuvântul, se ştie, au energie şi pot influenţa constructiv sau negativ, modul de formare şi dezvoltare a personalităţii. De aceea aplicarea metodelor psiho-pedagogice în şcoală au menirea să contribuie la formarea şi dezvoltarea ulterioară, în mod armonios a personalităţii copilului.

Puterea de a înţelege şi de a fi ascultat trebuie să pornească de la noi, adulţii. Este uşor şi simplu să catalogăm sau să vedem defectele şi slăbiciunile altora, dar mai puţin pe ale noastre.

Fereastra JoHari (FJH) poate fi un audit foarte bun al comunicării şi integrării într-un grup.

Autocontrol, autocorecţie, autodisciplină?

În literatura de specialitate, în numeroasele studii de caz la psihologia vârstelor, apar situaţii în care copilul este consiliat de psiholog, ca în cele din urmă să se constate deficienţa adulţilor din viaţa copilului, în ceea ce priveşte metodele de exercitare a procesului de învăţare sau de educare.

Scăderea stimei de sine în adolescenţă a copilului, a episoadelor depresive şi chiar izolare de mediul şcolar, sunt situaţii des întâlnite.

Rolul nostru al adulţilor este să le oferim copiilor mediul adecvat în care să se dezvolte şi să se manifeste în mod liber şi natural, să trăiască şi să se bucure de libertatea şi bucuriile copilăriei, care sunt ireversibile, precum şi de a-i putea ajuta cu sfaturi utile şi constructive.

Lasă un comentariu